Guvernul intenţionează să scutească 31 de companii de stat de plata a zeci de milioane de lei la buget

Guvernul intenţionează să scutească 31 de companii de stat de plata a zeci de milioane de lei la buget

Administraţia Moldexpo susţine că are nevoie de bani pentru reparaţiapodurilor şi drumurilor FOTO Tudor Iovu

Executivul de la Chişinău e gata să renunţe la peste 33 de milioane de lei pentru a oferi unui număr de 31 de întreprinderi de stat posibilitatea să folosească banii pentru rambursarea creditelor, pentru investiţii şi proiecte de dezvoltare

A devenit, practic, o regulă ca în fiecare an Guvernul să adopte decizii de scutire a unor agenţi economici de la plata dividendelor sau defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net. Numărul acestora a crescut brusc în acest an. Astfel, dacă în 2012 au fost scutite 13 companiii, în 2013 – trei, apoi în acest au fost propuse tocmai 31 de întreprinderii. Unele sunt „abonate“ deja la astfel de scutiri. Autorităţile motivează aceste decizii prin faptul că întreprinderile au nevoie de bani pentru investiţii în dezvoltare.

MEGA-PLAN PENTRU ÎMPĂDURIREA MOLDOVEI

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern, 18 dintre companiile ce se propune a fi scutite în acest an sunt întreprinderi subordonate Agenţiei Moldsilva. Valoarea scutirii este de 3,74 milioane de lei sau 25% din suma totală a profitului de 15 milioane de lei înregistrat în 2013 de cele 18 întreprinderi silvice. „În ultimii patru ani volumul alocaţiilor bugetare pentru dezvoltarea fondului forestier s-a redus drastic. Dacă până în 2009 se alocau 30-50 de milioane de lei pe an, în 2010 suma s-a diminuat la 15 milioane, iar în 2013 a coborât la doar şapte milioane. În consecinţă, nu poate fi realizată Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier naţional până în anul 2020“, susţine Ştefan Chitoroagă, directorul Moldsilva.

Potrivit oficialului, în prezent terenurile împădurite ocupă 11,9% din suprafaţa ţării, iar în 2020 ar trebui să ajungă la o cotă de 15%. „Pentru aceasta planificăm să plantăm în anii 2014-2018 circa 13.000 de hectare de pădure şi să desfăşurăm şi alte activităţi ce necesită un buget de circa 294 de milioane de lei“, a precizat şeful de la Moldsilva.

LOVIŢI DE EMBARGOUL RUS ŞI CRIZA DIN UCRAINA

În listă figurează şi trei mari producători de băuturi alcoolice: fabricile de vinuri Cricova şi Mileştii Mici (declarate de stat patrimoniu cultural-naţional) şi combinatul de coniacuri Barza Albă din Bălţi.

„Rezultatele financiare ale combinatului Cricova au fost modeste în 2013, în special ca urmare a stopării livrărilor în Rusia, ceea ce a afectat în proporţie de 30% activitatea fabricii. La aceasta se adaugă incertitudinea privind reluarea exporturilor pe această piaţă. Ne îngrijorează şi situaţia din Ucraina, unde vânzările au scăzut cu circa 40%, încasările sunt stopate şi de unde Cricova are de recuperat datorii de circa 800.000 de euro“, se menţionează în nota de argumentare pregătită de Ministerul Economiei.

Embargoul impus de ruşi a lăsat fără piaţă de desfacere combinatul Cricova FOTO Tudor Iovu

Din document rezultă că întreprinderea Cricova mai are de rambursat credite de 223 de milioane de lei, bani ce au fost contractaţi pentru înfiinţarea de noi plantaţii de viţă de vie şi modernizarea instalaţiilor de producere. Suma dividendelor de plata cărora va fi scutită Cricova este de numai un milion de lei. Şi în cazul fabricii Mileştii Mici drept motiv au fost invocate restricţiile impuse de Rusia şi necesitatea de a investi şapte milioane de lei pentru a procura o nouă linie de turnat vinul şi de etichetat sticlele.

„Din cauza embargoului rus am ratat venituri de circa 30 de milioane de lei doar în 2013. Încercăm să diversificăm pieţele de desfacere, dar este dificil. În plus, avem nevoie de investiţii în dezvoltare şi am cerut să ne lase măcar cele 2,35 milioane de lei, obţinute ca profit în 2013“, ne-a explicat Leonid Babii, managerul de la Barza Albă. Conform estimărilor, în anii 2014-2015, fabrica are nevoie de investiţii de 70 de milioane de lei, pentru modernizarea utilajelor. 

BANI PENTRU RAMBURSAREA CREDITELOR

În schimb, Poşta Moldovei, după câţiva ani de pierderi, a obţinut anul trecut un profit de 4,2 milioane de lei. Conducerea întreprinderii solicită ca banii să fie lăsaţi pentru reparaţia oficiilor poştale, care sunt în stare proastă. Totodată, administraţia Poştei Moldovei susţine că din cauza pierderilor din anii trecuţi angajaţii au salarii foarte mici. Alte două întreprinderi, Fabrica de Sticlă şi Franzeluţa, cer să fie scutite de plata dividendelor pentru a putea rambursa credite bancare. 

Franzeluţa, cel mai mare producător de pâine din Moldova are de rambursat un credit de patru milioane de euro, luat pentru modernizare liniilor de producţie FOTO Tudor Iovu

MOLDEXPO VREA BANI PENTRU PODURI

Printre firmele care ar urma să fie eliberate de plata dividendelor se numără şi Centrul Moldexpo, care are nevoie de bani pentru mai multe lucrări, inclusiv reparaţia a două poduri peste râuleţul Durleşti. Viceministrul Economiei Dumitru Godoroja este sceptic însă în privinţa scutirii societăţii Moldexpo de la plata dividendelor. „Guvernul are nevoie de bani la buget, aşa că toate cererile vor fi analizate amănunţit şi e foarte probabil ca unele solicitări să fie refuzate“, a precizat oficialul.

Economistul Viorel Chivriga consideră că, dacă e vorba de realizarea unor planuri investiţionale de modernizare a întreprinderilor, Guvernul poate şi trebuie să ajute pe această cale companiile la care deţine pachetul majoritar. „Totuşi acest mecanism trebuie folosit foarte atent, pentru că au fost multe cazuri când s-au dat bani de la stat, dar rezultatele au fost sub aşteptări“, atrage atenţia expertul.
În opinia lui Chivriga, factorii de decizie recunosc că întreprinderile de stat se dezvoltă lent, comparativ cu cele private, dar se fac a uita din ce motive. „De exemplu, în sistemul energetic, companiile de stat au nevoie de investiţii pentru ca reţelele electrice să corespundă standardelor europene. Fără ajutor de la Guvern, RED-urile de stat nu pot concura cu gigantul Gas Natural Fenosa“, afirmă economistul. 

VACCIN PENTRU SCUMPIRI

Întreprinderea RED Nord-Vest ar urma să fie scutită de plata dividendelor de 22 de milioane de lei, pentru a preveni scumpirea energiei electrice. Compania se află într-o situaţie financiară dificilă şi are pierderi operaţionale de 24 milioane de lei numai din cauza deprecierii leului şi neajustării tarifelor. În plus, 45% din liniile electrice, posturile de transformare şi utilajul de distribuţie au o cotă de uzură de 100%. Circa 2.200 de kilometri de reţele sunt pe piloni din lemn, care au putrezit şi generează permanent avarii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: