Gazprom pierde Europa. Conflictul Rusia-Turcia blochează proiectele de miliarde ale concernului

Gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către Europa, iar răcirea relaţiilor dintre Rusia şi Turcia poate stopa proiectul „Turkish-Stream” în care au fost investite deja miliarde de dolari. Acest context şi identificarea altor surse de aprovizionare cu gaze naturale face ca Gazprom să piardă Europa, se arată într-o analiză a experţilor East European Gas Analysis.

Potrivit gazeta.ru, directorul East European Gas Analisys, Mihail Korcemkin, susţine că Gazprom a redus anul trecut livrările către Europa în speranţa de a tăia din dorinţa Kievului de a-şi asigura nececsarul de gaze în sistem revers. Monopolistul nu dezvăluie volumele de gaze livrate către consumatorii europeni, însă datele Fondului privind securitatea naţională energetică cei mai mari condumatori de gaze ruseşti sunt Germania şi Italia. Deşi Turcia nu face parte din UE, este al doilea cel mai valoros contractant al gigantuluin rus, importând în nouă luni ale acestui an 21 miliarde de metri cubi de gaze. Totuşi, experţii susţin că Gazprom are acum probleme mari anume cu Turcia. După doborârea avionului rus, relaţiile ruso-turceşti s-au acutizat, iar autorităţile de la Ankara vorbesc deja despre renunţarea la gazul rusesc, apelând la surse de aprovizionare din Azerbaidjan, Israel, Qatar şi Irak.

Proiectele Rusiei riscă să rămână nefinalizate

Experţii de la East European Gas Analysis spun că în aceste condiţii şi proiectul „Turkish-Stream” este în pericol. Gazoductul, care este o alternativă a „South-Stream”, stopat cu implicarea Comisiei Europene, şi în care Gazprom deja a investit 15-18 miliarde de dolari trebuia să ajungă tranzitând Turcia la graniţa cu Grecia.

Proiectele privind construirea gazoductelor reprezintă un punct dureros al Rusiei, în general, şi al Gazprom în particular. În afară de „Turkish-Stream”, concernul a iniţiat şi proiectul „North-Stream”, care trebuia să treacă prin Marea Baltică pentru a ajunge la graniţele Germaniei. În proiect au acceptat să se implice companiile germane E.On şi BASF, compania austriacă OMV, cea britano-olandeză Royal Dutch Shell şi compania franceză ENGIE. Pentru realizarea proiectului a fost creată compania New European Pipeline AG unde Gazprom va deţine pachetul de control de 51% de acţiuni, iar celelalte companii vor împărţi restul acţiunilor. Totuşi, iniţiativa a întâmpinat o opunere vehementă din partea Ucrainei, Poloniei, ţărilor baltice şi a altor ţări europene, care au cerut Comisiei Europene stoparea proiectului Gazprom, deoarece încalcă legislaţia europeană. Este vorba despre Pachetul Energetic III, care interzice ca aceeaşi companie să efectueze furnizarea şi transportul gazelor naturale.

Gazprom rămâne fără Turcia?

Anume din cauza Pachetului Energetic III, Rusia a fost nevoită să renunţe la „South-Stream”, iar acţionarii implicaţi în proiectul „North-Stream” au anunţat deja că acesta va respecta legislaţia europeană. „Turcia şi Rusia nu s-au înţeles în privinţa volumului de gaze care va fi livrat prin acets gazoduct, iar după răcirea relaţiilor dintre cele două state, poriectul este în prag de a fi anulat, iar negocierile în acest sens au fost stopate. Nici „Turkish-Stream” şi nici „North-Stream” nu va fi realizat din cauza relaţiilor cu turcii şi din cauza că Bruxelles-ul, fie va interzice imediat proiectul sauva tergiversa acordarea permisiunii privind construcţia gazoductului în Germania ”, susţine Mihail Korcemkin.

Sperietoarea Gazprom şi sursele alternative

În acelaşi timp, experţii de la East European Gas Analysis afirmă că Gazprom sperie importatorii de gaz rusesc cu reducerea livrărilor, ceea ce reprezintă un argument puternic pentru ţările respective de a identifica resurse alternative de aprovizionare cu gaze naturale.

Expertul rus care face parte din Consiliul companiilor petroliere, Eldar Kasaev, a amenţionat că în timp ce Rusia va continua să asigure necesarul de gaze naturale pentru Europa, va ţinti şi piaţa asiatică, în special a Chinei. Gazul rusesc ar urma să ajungă în China prin gazoductele „Sila Sibiri -1” şi „Sila Sibiri – 2” ( n.r. - „Forţa Siberiei”) care au o capacitate de 38 miliarde de metri cubi de gaze şi, respectiv, 30 miliarde de metri cubi de gaze. A fost deja încheiat un contract între Rusia şi China în valoare de 400 miliarde de dolari, care prevede asigurarea livrărilor de gaze pentru o perioadă de 30 de ani. Iniţierea construcţiei gazoductelor este planificată pentru sfârşitul anului 2017 – începutul anului 2018.

Speranţele legate de China, spulberate 

Potrivit lui Mihail Korcemkin, proiectele ar putea fi lansate chiar şi mai târziu, în a adoua jumătate a anului 2020, deoarece China se aşteaptă la o scădere a economiei, care afectează balanţa energetică a ţării, iar Rusia ar suporta pierderi dacă ar exporta gaz natural pe piaţa chineză în condiţiile în care preţurile actuale la petrol s-au prăbuşit.

La rândul său, Eldar Kasaev, susţine că realizarea noilor proiecte ar putea fi în defavoarea Rusiei, deoarece investiţiile se ridică la o sumă eneromă, de 80 de miliarde de dolari, bani care nu pot fi recuperaţi în condiţiile actuale. În acelaşi timp, şi contractul de 400 de miliarde de dolari s-ar putea subţia din cauza ieftinirii fără precedent al petrolului până la 100 miliarde de dolari.

În concluzie, experţii susţin că perspectiva Gazpromului este mai sumbră ca niciodată din cauza că pierde Europa şi proiectele de miliarde.