Gajuri de vânzare: de la pahare la hoteluri

Băncile din Republica Moldova comercializează de toate: de la fabrici de vin şi afaceri la cheie la „instalaţii pentru rectificarea brăgii", cuptoraşe sau „site vibratoare". Instituţiile financiare au ajuns adevărate burse imobiliare, având în stoc proprietăţi din cele mai diverse: de la terenuri agricole de câteva mii de lei la case de sute de mii de euro.

Băncile moldoveneşti au afişat pe paginile lor web zeci de anunţuri precum că vând în calitate de creditor gajist mai multă avere. Oferta este extrem de diversificată: vinării, fabrici de spirt, de conserve, terenuri şi clădiri nefinalizate, tehnică agricolă, utilaje, automobile sau chiar vinuri de colecţie.
Grosul gajului scos la vânzare sunt însă casele de locuit şi terenurile agricole. În condiţii normale valoarea lor poate depăşi şi un miliard de lei, nu şi acum, pe vreme de criză.
Cel mai scump gaj pare a fi cel scos la licitaţie de Banca de Economii, care anunţă pe site despre vânzarea, la 9 august, a întreprinderii de stat „Moldresurse" în proces de insolvabilitate ca un complex patrimonial unic, cu preţul iniţial de 115 milioane de lei.

FRUCTIERE ŞI PAHARE DE CRISTAL

Unibank, în schimb, cere doar 23 de milioane de lei pentru câteva clădirii şi un teren de 3,75 hectare amplasat în zona industrială a Capitalei. Reprezentanţii instituţiei financiare spun că sunt gata să ofere reduceri sau să vândă lotul pe bucăţi.
La polul opus se situează Eurocreditbank care, pe lângă câteva case, mai are de vânzare un tablou (peisaj) contra sumei de 600 de lei, dar şi o fructieră de 144 de lei şi 21 de pahare de cristal „uzate, dar în stare foarte bună", la un preţ de 36 de lei bucata.
Cele mai multe anunţuri vizează totuşi pământurile agricole. De exemplu, Eximbank a scos la mezat 45 de terenuri agricole, unele la un preţ de doar 1.000 de lei. Mobiasbancă se remarcă prin faptul că vinde o întreagă exploataţie agricolă de 145 de hectare cu tot cu un lac de 11 hectare, în localitatea Cucuieni din Sângerei. Preţul însă nu este anunţat.
Totuşi recordul este deţinut de Moldova-Agroindbank, care vinde mai multe plantaţii vinicole şi terenuri agricole, cu suprafeţe de la câteva zeci de ari la circa 252 de hectare.
Mai mult, această bancă vinde în calitate de creditor gajist patru fabrici vinicole şi cantităţi importante de material vinicol, dar şi vin de colecţie alb desert (Grătieşti, Auriu, Trandafirul Moldovei) în sticle.
La capitolul apartamente şi case de locuit se evidenţiază BCR Chişinău. Astfel, pe lângă cele patru vile de lux din Chişinău, evaluate la preţuri între 430.000 şi 574.000 de euro bucata, banca vinde şi 20 de apartamente la preţuri de peste 800 de euro pentru un metru pătrat. În stoc mai are şi un hotel din zona Valea Morilor, pentru care solicită 1,2 milioane de euro.
Vitalie Arvinte, şef Departament marketing, comunicare şi comunitate de la BCR Chişinău, spune că preţul unor active pe care le scoate banca la vânzare poate să pară a fi mare, dar acesta reflectă o situaţie de pe piaţă. Specialistul spune că băncile nu sunt interesate să aibă multe averi gajate scoase la vânzare, respectiv, la multe dintre acestea preţurile sunt revizuite în direcţia reducerii.

O practică absolut normală

Nu trebuie să ne suprindă faptul o bancă vinde la licitaţie până şi paharele de cristal care au aparţinut cândva unui debitor", spune Sveatoslav Mihalache, expert financiar la Financial Brains. Potrivit specialistului, aceasta este o practică obişnuită în întreaga lume.
În acelaşi timp, Sveatoslav Mihalache crede că băncile moldoveneşti deseori menţin preţuri foarte mari la averea gajată scoasă de vânzare şi, în aceste condiţii, nu ar trebui să ne mire faptul că unele imobile se vând cu anii, iar preţul la lor se modifică neesenţial.
Un alt factor ce nu favorizează comercializarea gajului este însă criza economică, ce a lovit cel mai tare în piaţa imobiliară. Cât despre fabricile sau plantaţiile vinicole scoase la mezat, apoi problemele acestora se trag încă de la embargoul impus de Rusia vinurilor moldoveneşti.

Vânzarea gajului, o soluţie extremă

Executarea silită este ultima soluţie la care recurg băncile. Grija pentru imagine, situaţia pe piaţă, dar şi riscul de a nu recupera integral sumele cuvenite din cauza preţurilor în scădere le determină să fie extrem de atente. Experţi susţin că există cazuri în care creditorii nu reuşesc să-şi acopere debitul prin executare silită. Aşa că multe bănci încearcă să ajungă la o înţelegere cu clientul datornic, făcându-i o serie de concesii, cum ar fi prelungirea perioadei de rambursare a împrumutului, micşorând astfel valoarea ratei lunare, sau acordându-i o perioadă de graţie. De altfel, în actualele condiţii de piaţă, aceasta ar fi cea mai bună soluţie. Or, după cum ne-au spus mai mulţi reprezentanţi ai băncilor ce au scos averea depusă gaj la vânzare, în ultimii doi ani este foarte greu să vinzi ceva, mai ales dacă bunurile se află în afara Capitalei sau în zone neatractive.