Ce ne recomandă FMI: Reducerea cheltuielilor, colectarea taxelor, realizarea reformei administrative şi a celei din sistemul de pensii

Pentru a menţine ritmul robust de creştere economică şi progresul în reducerea sărăciei din ultimii ani este necesară asigurarea stabilităţii macroeconomice şi financiare, precum şi promovarea creşterii economice prin realizarea reformelor structurale, se menţionează în constatările misiunii FMI în Republica Moldova.

La încheierea vizitei în Republica Moldova, şeful echipei de experţi ai FMI Max Alier a declarat că economia Republicii Moldova îşi revine după seceta gravă din vara anului trecut. 

Economia îşi revine după secetă

"După o contractare nesemnificativă a economiei naţionale, pentru anul 2013 se prognozează o creştere a produsului intern brut cu 5,5%, datorată redresării situaţiei în agricultură şi sectoarele industriale conexe. Rata inflaţiei este în scădere, fapt ce reflectă diminuarea preţurilor la produsele alimentare şi tarifele neschimbate la serviciile comunale; credem că rata inflaţiei se va menţine, în viitorul apropiat, aproape de nivelul de jos al limitelor ţintite de Banca Naţională a Moldovei (BNM). S-a îmbunătăţit temporar situaţia în ceea ce ţine de sectorul extern al balanţei de plăţi, drept consecinţă a decelerării creşterii volumului importului şi a menţinerii în continuare a nivelului înalt al remitenţelor. Perspectivele pe termen scurt sunt pozitive, dar există şi anumite riscuri de scădere a ritmului de creştere economică, inclusiv datorită încetinirii creşterii economice în statele care sunt partenerii comerciali ai Moldovei“.

Ce recomandă FMI

"Pentru a menţine ritmul robust de creştere economică şi progresul în reducerea sărăciei din ultimii ani este necesară asigurarea stabilităţii macroeconomice şi financiare, precum şi promovarea creşterii economice prin realizarea reformelor structurale. Politica bugetar-fiscală trebuie să se axeze pe reducerea treptată a deficitului până la un nivel compatibil cu volumul de asistenţă financiară oficială pe termen mediu. Majorarea deficitului bugetar prognozat pentru anul 2013 constituie un pas în direcţia opusă şi duce spre o politică bugetar-fiscală cu caracter expansionist în timp ce activitatea economică este în proces de relansare. Bugetul de stat pentru anul 2014 trebuie să aibă la baza obiectivul restabilirii cursului spre asigurarea consolidării bugetar-fiscale, totodată păstrând nivelul necesar al cheltuielilor pentru asistenţa socială bazată pe evaluarea veniturilor şi cel al cheltuielilor pentru cele mai importante proiecte de infrastructură. În acest context, asigurarea unui nivel adecvat al tarifelor la serviciile comunale şi impunerea disciplinei la plata facturilor vor preveni acumularea pierderilor întreprinderilor de stat şi vor asigura nivelul adecvat de resurse pentru investiţii“.

A venit timpul pentru reforma administrativă

"Pe termen mediu, este necesar de asigurat consolidarea bugetar-fiscală prin intermediul realizării reformelor structurale în domeniul bugetar-fiscal. În acest context, realizarea reformei administrative capătă o importanţă deosebită în vederea sporirii eficienţei sectorului public şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate populaţiei. Este, de asemenea, importantă reformarea sistemului de asigurare socială, astfel încât fondul de pensii să dispună de o bază financiară solidă care să-i permită să facă faţă presiunilor demografice şi să inverseze tendinţa reducerii ritmului de creştere a pensiilor în raport cu creşterea salariilor. Elaborarea proiectului Legii cu privire la finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală, precum şi elaborarea modificărilor propuse la Legea finanţelor publice locale sunt paşi salutabili, dar este necesară o revizuire a acestora pentru a asigura o mai bună orientare a politicilor pe termen mediu“.

Sectorul bancar rămâne vulnerabil

"Urmare a politicii monetare a BNM, inflaţia a fost menţinută cu succes în limitele ţintite de Banca Naţională. În contextul presiunilor dezinflaţioniste, politica monetară promovată la moment de BNM rămâne adecvată, iar consolidarea recentă a rezervelor valutare este salutabilă, deoarece astfel sunt create rezerve pentru a spori rezistenţa economiei Moldovei faţă de presiunile externe. În viitor, BNM trebuie să rămână vigilentă şi să urmărească îndeaproape evoluţia creşterii volumului creditării şi evoluţia inflaţiei de bază.

Performanţele sectorului bancar rămân a fi, în linii mari, satisfăcătoare, însă unele evoluţii recente au evidenţiat vulnerabilităţile potenţiale. În continuare rămânem îngrijoraţi de calitatea guvernării corporative a băncilor. BNM trebuie să dispună de atribuţiile necesare pentru aplicarea normelor legale ce vizează proprietarii şi beneficiarii finali ai băncilor, precum şi factorii de decizie care exercită controlul asupra băncilor, în special prin impunerea cerinţelor adecvate de conformitate ale proprietarilor băncilor, inclusiv a proprietarilor beneficiari finali.

După ce a avut loc recapitalizarea "Băncii de Economii" (BEM), BNM trebuie să asigure în continuare un nivel foarte înalt de supraveghere a activităţii băncii până la momentul normalizării situaţiei şi să se abţină de la orice favorizări de ordin regulatoriu ale băncii. Deşi cota de participare în capitalul social al băncii s-a redus, Guvernul trebuie să-şi asigure o prezenţă solidă în Consiliul de administraţie al BEM, pentru a fi protejat interesul public“.

Implementarea stabilă a reformelor structurale joacă un rol critic în stimularea creşterii economice potenţiale şi reducerea sărăciei. Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2020" are ca scop asigurarea unei tranziţii oportune spre un model de creştere economică pe termen mediu bazat pe sporirea investiţiilor, productivităţii şi competitivităţii. Pentru a atinge aceste obiective, este necesar de acordat atenţie deosebită îmbunătăţirii mediului de afaceri, dezvoltării infrastructurii şi dezvoltării resurselor umane."

Amintim că o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) condusă de Max Alier a purtat discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în contextul procesului de monitorizare post-program în perioada 18 septembrie – 1 octombrie 2013, la Chişinău.