FMI: Deficienţele de ordin structural şi de guvernanţă împiedică îmbunătăţirea nivelului de trai al moldovenilor

FOTO Shutterstock

Deficienţele ample de ordin structural şi de guvernanţă împiedică în continuare o îmbunătăţire stabilă a nivelului de trai al cetăţenilor Republicii Moldova. Cadrul de asigurare a supremaţiei legii şi de combatere a corupţiei rămân slabe. Cheltuielile publice sunt ineficiente şi prost direcţionate, iar infrastructura este inaccesibilă şi de calitate proastă.

Rata înaltă a emigraţiei, mai ales în rândul cetăţenilor moldoveni calificaţi, limitează în continuare acumularea capitalului uman. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investiţiile private şi creşterea productivităţii, se arată într-un comunicat de presă al Fondului Monetar Internaţional, în contextul aprobării raportului privind consultările cu Republica Moldova, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI, pentru anul 2021, de către Consiliul de directori executivi al FMI, transmite IPN.

Potrivit FMI, perspectivele economice sunt periclitate în continuare de riscuri externe şi interne. Cele externe vizează manifestarea unor consecinţe mai severe sau mai îndelungate ale crizei energetice globale, o redresare a economiei globale mai slabă decât se anticipa, precum şi impactul tensiunilor geopolitice care ar putea afecta fluxurile comerciale, de capital şi de remiteri şi ar putea complica elaborarea unor politici prudente. Pe plan intern, unele riscuri posibile ar fi cele provocate de noi valuri de infecţii cu COVID-19 şi de impactul negativ asupra situaţiei financiare cauzat de creşterea repetată a ratei şomajului şi închiderea afacerilor.

Fondul mai relevă că economia Republicii Moldova îşi revine după recesiunea economică puternică, cauzată de pandemia de COVID-19 şi seceta din anul 2020. Totodată, progresul atins prin eforturi mari în ceea ce priveşte asigurarea transparenţei acţionariatului, conformarea proprietarilor cu criteriile de onorabilitate şi competenţă, precum şi o guvernanţă de calitate a băncilor din Moldova a sporit rezilienţa sectorului financiar în faţa crizei curente.

În altă ordine de idei, directorii executivi ai FMI au salutat angajamentul noilor autorităţi de a reduce vulnerabilităţile de guvernanţă şi de a obţine un sprijin larg din partea partenerilor internaţionali pentru a promova obiectivele de dezvoltare.
Ei au susţinut ideea că este necesar un set bun de politici pentru sprijinirea redresării economice şi implementarea agendei de dezvoltare, asigurând în acelaşi timp sustenabilitatea bugetului şi a datoriei de stat.

În opinia lor, pe măsură ce economia se redresează, eforturile autorităţilor trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea mobilizării veniturilor pe intern, sporirea eficienţei cheltuielilor publice, reducerea cu fermitate a riscurilor bugetare generate de întreprinderile de stat şi continuarea eforturilor de sporire a calităţii şi transparenţei bugetului. Astfel de măsuri vor fi vitale pentru asigurarea sustenabilităţii bugetului şi datoriei de stat, precum şi pentru implementarea agendei de dezvoltare.

Directorii executivi au încurajat Banca Naţională a Moldovei (BNM) să ia în continuare o atitudine proactivă pentru asigurarea ancorării ferme a aşteptărilor inflaţioniste şi au insistat pe acţiuni ferme pentru reducerea vulnerabilităţilor semnificative în sectorul financiar nebancar, consolidarea cadrului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi realizarea recomandărilor din ultimul raport MONEYVAL. În opinia lor, este deosebit de important de asigurat un progres serios în procesul de recuperare a activelor fraudate.

Directorii executivi au subliniat că rămâne critică implementarea fermă a reformelor structurale pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi reducerea vulnerabilităţilor instituţionale persistente de mai mult timp şi largi ca amploare. Pe lângă eforturile continue de a reduce deficienţele din guvernanţa sectorului bugetar şi guvernanţa BNM şi din cadrul de supraveghere a sectorului financiar, directorii executivi au insistat şi pe reforme în domeniul reglementării pieţei, în special în sectorul energetic, în asigurarea supremaţiei legii şi în combaterea corupţiei. Astfel de măsuri, în opinia lor, vor stimula o creştere economică incluzivă şi sustenabilă, în mare parte impulsionată de sectorul privat, şi vor accelera convergenţa nivelului veniturilor din Republica Moldova cu cel din alte state comparabile din Europa.