Expert-Grup: Corupţia în instituţiile de stat permite eschivarea de la plata impozitelor

Răspândirea corupţiei în instituţiile publice permite agenţilor economici să se eschiveze de la plata impozitelor şi să scape de pedeapsă. Corupţia este o barieră pentru micii antreprenori din economia neobservată pentru a intra în câmpul legal.

Expertul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” Iurie Morcotîlo notează într-un comentariu privind economia neobservată că relaţiile vicioase dintre corupţie şi economia neobservată s-au amplificat în ultimii ani în Republica Moldova şi reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea durabilă a ţării, transmite IPN.

Iurie Morcotîlo menţionează că economia neobservată şi corupţia sunt strâns legate şi se alimentează reciproc. Conform datelor oficiale, în ultimii ani ponderea economiei neobservate a variat în jurul pragului de 22%-24% din PIB-ul ţării, cu excepţia producţiei ilegale. Cel mai îngrijorător fapt, în opinia autorului, este că în ultimul deceniu s-a dublat ponderea producţiei ascunse în sectorul formal, deci a evaziunii fiscale.

Ponderea acestei componente a economiei neobservate a crescut de la 4% din PIB în 2007 la 8% în 2016.

„Aceste tendinţe îngrijorătoare vorbesc despre insuccesul reformelor structurale şi a mediului de afaceri în ultimii ani, dar şi a eşecului autorităţilor de a combate corupţia în ţară”, constată Iurie Morcotîlo.

Potrivit expertului, corupţia este unul dintre factorii importanţi care influenţează evoluţia economiei neobservate şi care necesită de a fi luat în calcul la elaborarea politicilor în acest domeniu. Din cauza corupţiei, instituţiile de control ale statului nu sunt capabile să depisteze şi să pedepsească activităţile ilegale şi de evaziune fiscală, iar amplificarea economiei neobservate stimulează fenomenul corupţiei, deoarece serveşte sursă de „bani murdari” pentru mituirea funcţionarilor.

Creşterea nivelului corupţiei şi a economiei neobservate duce la majorarea discrepanţei fiscale, diferenţa dintre veniturile fiscale colectate şi cele potenţiale. În ultimii ani discrepanţa fiscală se estimează la 7% din PIB, ceea ce este echivalent cu aproape 9,5 milioane de lei în 2016.