Economistul Viorel Gîrbu: Autorităţile trebuie să evite transformarea crizei epidemiologice în una economică
0
În cazul unui impact semnificativ al crizei epidemiologice, care ar duce la stagnarea economiei naţionale, veniturile bugetului consolidat central din impozite, taxe, contribuţii şi prime de asigurări obligatorii vor rata sume de ordinul a 2,3 miliarde de lei în condiţiile puterii de cumpărare a leului moldovenesc din anul trecut.
Sunt estimări ale expertului economic Viorel Gîrbu, care a precizat pentru Infodebit că este imperativ necesar ca autorităţile naţionale să minimizeze impactul crizei epidemiologice, evitând transformarea acesteia într-o criză economică şi socială de lungă durată, transmite IPN.
Importanţa acestei acţiuni rezidă nu doar din perspectiva unor venituri fiscale ratate în anul curent, ci, în special pentru că, odată aduse în faliment, întreprinderile sau chiar sectoarele strategice ale economiei naţionale vor reveni la nivelul de dinainte de criză într-o perioadă lungă de timp.
Viorel Gîrbu menţionează că sectorul sănătăţii se plasează pe poziţia trei în lista de prioritizare a alocării mijloacelor publice în cadrul bugetului consolidat central. De-a lungul timpului, sectorul ocrotirii sănătăţii a trecut prin schimbări care au influenţat numărul instituţiilor medicale finanţate din mijloace publice, dar şi a personalului care activează în sector.
În perioada 2000-2017, numărul spitalelor s-a diminuat de la 132 la 87 de unităţi, pe când numărul spitalelor private a fost pe o traiectorie ascendentă. Similar, s-a diminuat numărul cadrelor medicale, dar începând cu anul 2006 acest indicator se află pe o traiectorie general ascendentă, astfel numărul medicilor la 10 mii de locuitori a înregistrat chiar o uşoară îmbunătăţire. Totuşi, dacă în perioada 2006-2017 numărul spitalelor publice nu a suferit schimbări esenţiale, numărul paturilor în spitale la 10 mii de locuitori a înregistrat o diminuare consistentă. Indicatorul care vizează numărul paturilor la 10 mii de locuitori s-a diminuat de la 62,3 unităţi în 2012 la 51,9 unităţi în 2017. Situaţia în sfera domeniului ocrotirii sănătăţii aflată plenar în gestiunea mediului privat a înregistrat evoluţii chiar mai negative.
Cât priveşte comerţul cu produse farmaceutice,Viorel Gîrbu menţionează că şi în prezenţa unei pieţe de desfacere interne mari, performanţa agenţilor economici naţionali activi în sector este modestă. Numărul agenţilor economici activi în domeniul fabricării produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice a scăzut cu o treime în perioada 2014-2018. Valoarea producţiei şi serviciilor oferite pe piaţă de aceştia fiind de ordinul a 16% din volumul total al comeţului cu amănuntul cu produse farmaceutice în anul 2018.
Se încarcă comentariile...
