Din celebra vinărie Vitis-Hânceşti a rămas doar numele

La Sărbătoarea Vinului din anul 2006, Vitis-Hânceşti a primit Premiul cel Mare. Directorul fabricii Nicolae Şterbeţ (primul din stânga) alături de Vasile Ursu, Marian Lupu, Vladimir Voronin şi Vasile Tarlev FOTO Tudor Iovu

Embargoul impus de Rusia la vinurile moldoveneşti mai face o victimă. Combinatul de vinuri Vitis-Hânceşti a intrat în insolvenţă, dar majoritatea activelor companiei au fost deja vândute de creditor, iar angajaţii nu şi-au primit salariile de patru ani

Fondată acum un secol şi jumătate, vinăria Vitis-Hânceşti a ajuns astăzi la sapă de lemn. Mai bine de o lună, compania este oficial în procedură de insolvenţă.

Cererea privind declararea insolvabilităţii a fost depusă în instanţă chiar de întreprindere şi este motivată prin faptul că activitatea i-a fost grav afectată de embargourile pe vinuri impuse de Federaţia Rusă în anii 2006 şi 2013. În cerere se precizează că Vitis-Hânceşti are un volum mic de vânzări şi a acumulat datorii totale de 18,38 de milioane de lei, inclusiv 3,1 milioane faţă de Fisc şi 2,06 milioane de lei faţă de angajaţi. Datoriile ar putea depăşi 23 de milioane de lei, deoarece mai multe persoane fizice şi juridice au înaintat pretenţii în diverse instanţe, care încă nu au fost recunoscute. În acelaşi timp, vinăria are de recuperat creanţe de 14,84 de milioane de lei.

Banca a vândut aproape toate bunurile

„Am fost nevoiţi să facem acest pas. Suntem blocaţi din toate părţile şi nu mai putem face, practic, nimic. Creditorul principal a refuzat să ne amâne rambursarea creditelor şi a vândut deja totul, de la utilaje până la vinuri. A mai rămas doar denumirea din această fabrică“, ne-a declarat Constantin Jitaru, directorul firmei Interprana, acţionar majoritar la Vitis-Hânceşti.

Din decizia de iniţiere a procedurii de insolvenţă rezultă că, după primul embargo pe vinuri, fabrica a contractat, în 2006-2008, câteva linii de credit la Moldova-Agroindbank, în valoare totală de circa 44 de milioane de lei (2,5 milioane de dolari şi 500.000 de euro). Banii au fost folosiţi pentru achiziţia de utilaj modern şi materie primă. Situaţia de la întreprindere, însă, nu s-a redresat, iar banca a preluat activele şi le-a vândut.

De patru ani, fără salarii

Potrivit datelor prezentate instanţei de administrator, întreprinderea încă mai deţine trei imobile, 54 de unităţi de transport, dintre care doar 19 pot fi inventariate, 14 hectare de vie şi o marcă comercială de vinuri, înregistrată oficial. Totodată, în decizie se menţionează că angajaţii Vitis-Hânceşti nu au primit salarii de patru ani.

Datele din rapoartele companiei arată că, după ce în martie 2006 a fost interzis accesul vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusească, vânzările Vitis-Hânceşti au scăzut dramatic: de la circa 80 de milioane de lei, în anul 2005 până la la 12 milioane de lei, în 2007, şi la mai puţin de trei milioane de lei, în anul 2012.

Combinatul Vitis-Hânceşti a fost una dintre primele fabrici din Republica Moldova care a trecut la producerea vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine controlată. În anul 2006, când compania a primit şi Marele Premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol, Vitis-Hânceşti includea şase fabrici de vinuri şi deţinea circa 4.300 de hectare de viţă de vie.  

Falimente în lanţ, din 2006

În ultimii ani, zeci de fabrici vinicole din Moldova au intrat în faliment din cauza interdicţiilor impuse de Federaţia Rusă, unde mergeau până în 2006 aproximativ 80% din totalul exporturilor de vinuri şi divinuri moldoveneşti.

Printre cele mai cunoscute întreprinderi ajunse în faliment se numără Aroma, Acorex, Dionysos Mereni, Ialoveni Vin şi Chirsova. În 2006, embargoul rus a redus exporturile producţiei vinicole de 5,5 ori, în comparaţie cu anul precedent.

Noul embargo, introdus la 10 septembrie 2013, a provocat deja o scădere cu circa 35% a exporturilor de băuturi alcoolice.