Din anul viitor cei bogaţi ar putea plăti taxe mai mari, iar din 2017 vom avea un nou Cod Fiscal

Din anul viitor cei bogaţi ar putea plăti taxe mai mari, iar din 2017 vom avea un nou Cod Fiscal

Taxele pe imobilele de lux ar putea creşte semnificativ FOTO Tudor Iovu

Ministerul Finanţelor îşi propune ca în 2017 să avem un nou sistem fiscal, adaptat la noile realităţi. Până atunci ar putea fi introduse noi taxe pe averile mari, iar actuala legislaţie va continua să fie armonizată la cerinţele Acordului de Asociere la UE

Pentru a nu se pomeni în situaţia de anul trecut, când politica bugetar-fiscală a fost elaborată cu mare întârziere, Ministerul Finanţelor a iniţiat deja discuţii asupra viitorului document pentru anul 2015. Totodată, au fost trasate şi obiectivele politicii fiscale pentru perioada 2015-2017. Unul dintre elementele noi este faptul că autorităţile plănuiesc ca în anul 2017 să fie deja implementat noul Cod Fiscal „în baza noilor concepţii cu privire la sistemul fiscal“.

COD FISCAL VECHI, „CU PREVEDERI NECLARE“

Ministerul Finanţelor nu dezvăluie însă despre ce fel de concepţie este vorba şi de ce ţara ar avea nevoie de un nou Cod Fiscal. Anterior despre necesitatea unui nou cod a vorbit şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru. „Primele trei capitole ale Codului Fiscal au fost elaborate acum 15 ani şi, în mod obiectiv, este necesară actualizarea şi adaptarea lor la noile realităţi social-economice“, susţinea la finele anului 2013 şeful Fiscului.

Potrivit lui Prisăcaru, pe parcursul anilor, a fost necesar ca prevederile Codului Fiscal să fie interpretate sau explicate în mai multe rânduri şi de aceea este necesară o revizuire generală a documentului, care să elimine toate punctele neclare. Totodată, şeful Fiscului a dat asigurări că elaborarea noului Cod se va face în colaborare cu ONG şi cu reprezentanţii mediului de afaceri, pentru a se evita apariţia unor neînţelegeri şi strecurarea unor lacune.
„De mult s-au copt premisele pentru un cod şi sistem fiscal nou. Nu întâmplător despre necesitatea lui vorbesc atât autorităţile, cât şi societatea. Noul document va trebui să asigure o coerenţă, o transparenţă, o unificare a tuturor modificărilor intervenite pe parcursul anilor“, susţine şi Dumitru Budianschi, director de programe la Centrul analitic Expert-grup. În opinia expertului, documentul ar urma să vină cu norme mai clare şi să asigure o interpretare mai bună a domeniilor pe categorii de impozite şi taxe.

IMPOZITE MAI MARI PENTRU CEI BOGAŢI

În acelaşi timp, autorităţile planifică o serie de inovaţii fiscale, chiar din anul viitor. Astfel în timp ce Ministerul Finanţelor examinează posibilitatea introducerii cotei unice a impozitului pe venit, concomitent cu majorarea scutirilor anuale personale, celor personale majore şi pentru persoane întreţinute, Partidul Democrat propune introducerea unei taxe de bunăstare pentru cei cu venituri mari.
„Urmează să stabilim cota de impozitare şi cazurile în care se va aplica această taxă de avere. Este o dovadă de responsabilitate să plăteşti mai mult statului atunci când ai două maşini, de exemplu, pentru că foloseşti mai mult drumurile publice, poluezi mai mult atmosfera, spre deosebire de cetăţenii care folosesc transportul public“, susţine vicepreşedintele Parlamentului, Andrian Candu.
Deputatul afirmă că proiectul va fi elaborat în scurt timp, astfel încât până în luna iunie să devină parte componentă a politicii bugetar-fiscale pentru anul 2015 şi să fie supus discuţiilor publice. În opinia democratului, nu ar trebui să apară probleme la impozitarea unor case de milioane de lei, care sunt înregistrate pe numele părinţilor, buneilor sau unor pensionari săraci. „Permanent se invocă un astfel de argument, dar după ce va fi introdusă noua grilă de impozitare, vor apărea la suprafaţa şi proprietarii reali. Cei cu adevărat săraci nu au însă de ce se teme de acest sistem. Pe ei nu îi va afecta“, a precizat vicepreşedintele Legislativului.

TAXELE PE IMOBILE SUNT MICI

Dumitru Budianschi consideră că în condiţiile în care inegalitatea socială creşte o astfel de soluţie pare una logică şi corectă.
„Faptul că diferenţa de avere dintre cei nevoiaşi şi cei bogaţi creşte şi a devenit deja o problemă majoră pentru ţară. O soluţie ar fi impozitarea mai mare a averilor celor mai bogaţi. Cu atât mai mult cu cât taxele pe imobil în Republica Moldova sunt foarte mici. Aici însă va trebui să se ţină cont de faptul că multe persoane ce deţin imobile ce valorează mult primesc pensii mici şi nu e vina lor că s-a creat o astfel de situaţie. Totodată, autorităţile nu pot obliga oamenii să vândă imediat imobilele pe care le-au privatizat după dispariţia URSS“, afirmă economistul.
În opinia expertului, mai bine ar fi ca autorităţile să atragă atenţia la cauzele ce duc la creşterea inegalităţii sociale şi să elimine barierele în dezvoltarea afacerilor, să stimuleze crearea de noi locuri de muncă, ca oamenii să poată câştiga mai mulţi bani.

VOR CREŞTE ACCIZELE LA ŢIGĂRI, CARBURANŢI ŞI AUTOMOBILE

În afară de aceste planuri măreţe, autorităţile intenţionează să menţină în anii 2015-2017, cotele generale ale contribuţiilor de asigurări sociale (29%) şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (8%).
Va continua şi politica de ajustare a cotelor accizelor şi taxelor la produsele din tutun la nivelul ţărilor din regiune. Astfel taxele vor creşte de la 1 ianuarie 2015 cu 60% pentru ţigările fără filtru şi cu circa 40% la cele cu filtru.
Cotele accizelor la produsele petroliere vor fi majorate în 2015 cu 10,3%, iar la băuturile alcoolice şi bijuteriile - cu 5,3%.
Nu este clar ce va fi cu acciza la importul de automobile. Într-un document Ministerul Finanţelor anunţă că din 2015 se prevede revizuirea sistemului de impozitare a autoturismelor şi anularea accizului de import, în schimb va fi majorată cota taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în Moldova. În alt document se menţionează însă că în anii 2015-2017 cota accizelor la importul de autoturisme va fi ajustată la rata inflaţiei prognozată pentru anii respectivi.

Mai multe credite, mai puţine granturi

Potrivit prognozelor Ministerului Finanţelor, în următorii trei ani va scădea de cinci ori valoarea granturilor primite de ţara noastră de la finanţatorii externi. Astfel, dacă în anul 2013 Moldova a primit granturi externe în valoare de 153 de milioane de dolari, iar în acest an ar putea ajunge la 188 de milioane de dolari, apoi în anul 2017 volumul asistenţei nerambursabilă va fi de doar 33 de milioane de dolari. În schimb se va majora de aproape două ori valoarea împrumuturilor externe: de la 106 milioane de dolari în 2013 la 227 milioane de dolari în 2017.
Estimările autorităţilor nu prevăd o creştere a veniturilor de la privatizare. Totuşi în 2015 veniturile bugetare sunt planificate să crească cu 9% până la 44,1 miliarde de lei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: