Demnitarii din Chişinău fac afaceri cu bani publici

Contracte formale, achiziţii fără concurs, excluderea ilegală din cursă a agenţilor economici care nu sunt pe placul insituţiilor, sume achitate pe lucrări care nu au fost executate sau servicii care nu au fost prestate sunt doar câteva dintre „găselniţele” şi „şmecheriile” demnitarilor prin care, în opinia Curţii de Conturi, se fură din banii publici.

Auditorii Curţii de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) şi experţii Băncii Mondiale au realizat auditul mai multor instituţii de stat unde au depistat abateri grave de la legislaţie în efectuarea achiziţiilor publice. Astfel, membrul CCRM, Gheorghe Trocin, a lansat acuzaţii la adresa celor vizaţi, declarând că prin aceste metode managerii insituţiilor îşi îmbogăţesc favoriţii, acordându-le contracte grase pe banii statului. „În spatele acestor şmecherii stau dosare penale şi ani de închisoare”, a menţionat Trocin.

Poliţia cumpără de două ori mai scump

Una din instituţiile, care au cheltuit suspect banii publici, este Inspectoratul General de Poliţie (IGP). Iniţial, IGP a anunţat că are nevoie să efectueze achizţii în sumă de 41 milioane de lei, însă ulterior s-a răzgândit şi a ajuns să primească încă peste 73 de milioane de lei din visteria statului. Referitor la licitaţia publică organizată pentru confecţionarea gardului care înconjoară sediul Inspectoratului General de Poliţie, auditorii au depistat că „favoritul” instituţiei a ajuns să obţină ilegal contractul de prestare a serviciilor. Astfel, reprezentanţii CCRM susţin că unul din agenţii economici, care a venit cu cea mai mică ofertă, a fost exclus din concurs.

Leul de pe gardul „de aur”

Şefii de la IGP au fost supăraţi pe faptul că operatorul nu a prezentat cheltuielile pentru instalarea pe gard a simbolului instituţiei, adică leul, deşi nu se cereau astfel de servicii. Ei au mai invocat şi alte motive, cum ar fi lipsa devizului, a graficului de execuţie a lucrărilor şi asigurării cu personal de specialitate. Astfel, experţii Curţii de Conturi au depistat că reprezentanţii IGP au minţit, selectând un alt agent economic care a cerut cu mult mai mulţi bani decât celălalt agent economic. Suma este cu 129,3 mii de lei sau cu 60% mai mare decât cea oferită de „concurent”. Mai mult, auditorii de la CCRM susţin că au verificat dacă pe gardul construit de cel care a câştigat consursul de achiziţii publice se afla leul mult dorit de IGP şi au depistat că simbolul lipsea, iar reprezentanţii instituţiei nu au putut spune cât a ar fi costat aceste servicii. Potrivit contractului de achiziţii, construcţia gardului a costat aproape 414 mii de lei. Agentul economic care a obţinut contractul este firma „Tactica” a cărei fondator este Petru Nagailic.

De asemenea, auditorii au depistat nereguli şi în cazul lucrărilor la un imobil al IGP, care era deja renovat doar în documente, fiindcă în realitate, unele lucrări încă erau efectuate, iar altele pentru care a fost achitată suma de aproape 79 de mii de lei nu au fost nici măcar începute. Şeful IGP nu a fost de găsit pentru a comenta situaţia.

Afaceri cu centrele de bacalaureat

Şi fosta conducere a Ministerului Educaţiei ar fi prevăzut iniţial o sumă de 38,5 milioane de lei pentru a-şi asigura necesarul prin organizarea licitaţiilor publice, însă a primit de la stat ulterior o sumă mai mare cu 8%. Auditul la care au participat şi experţii Băncii Mondiale relevă faptul că la unele concursuri de achiziţii publice Ministerul Educaţiei nu a putut să argumenteze legal de ce a ales ca să partcipe doar un singur ofertant. De exemplu, reprezentanţii ministerului au ales ca Centrul de Telecomunicaţii Speciale să asigure „crearea reţelei virtuale” ale sistemului de supraveghere video la BAC, explicând că este singura instituţie care poate face acest lucru, deşi, de facto, serviciile care au costat 2 milioane de lei au fost prestate de un alt agent economic. Legislaţia a fost încălcată prin faptul că atunci când licitaţia este organizată „dintr-o singură sursă”, serviciile nu pot fi transmise unui alt operator.

Bani pentru lucrări inexistente

În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei a achitat 2,2 milioane de lei unui agent economic pentru servicii de montare, lansare şi programare a 37 de centre de bacalaureat. Totuşi, auditorii au depistat că aceste lucrări au fost efectuate doar la 29 de centre, fiind aruncaţi bani în vânt în sumă de circa 138 mii de lei. Reprezentanţii CCRM au mai dezvăluit că responsabilii de educaţie s-au grăbit să contracteze fără concurs şi un agent economic pentru servicii de asigurare obligatorie a 100 de unităţi de transport, argumentând că sunt în criză de timp, deşi documentele au arătat că era timp suficient pentru a organiza o licitaţie publică la care să participe mai mulţi ofertanţi.

Prezent la şedinţa Curţii, fostul viceministru al Educaţiei, Igor Grosu, care a făcut parte din grupul de lucru privind organizarea achiziţiilor publice, a recunoscut neregurile depistate în cadrul auditului şi a dat vina pe faptul că a fost nevoit „să înveţe din mers anumite lucruri”.

Banii pentru drumuri, furaţi prin licitaţii

 „Campion” la bani irosiţi ilegal în procesul de achiziţii publice au fost depistat şi la Centrul Republican de Diagnosticare Medicală (CRDM) unde au fost înheiate contracte fără achitarea garanţiei în sumă de peste 11 milioane de lei. CRDM a mai încheiat şi contracte formale, fiind semnate înainte de demararea concursului, precum şi a decis să efectueze achiziţii publice în sumă de peste 50 milioane de lei fără a avea acoperire financiară, împrumutându-se pentru a soluţiona această problemă.

Şi Asociaţia de Stat a Drumurilor (ASD) înregistrat nereguli la achitarea garanţiei pentru efectuarea calitativă a lucrărilor, suma fiind ilegală diminuată sau n-a fost majorată  când era necesar. Mai multe contracte au fost încheiate cu agenţi economici care nu aveau capacităţile necesare de executare a lucrărilor, renunţând la angajamente şi prejudiciind bugetul. Mai mult, ASD nu a aplicat nici amenzi în sumă de peste 153 de mii de lei pentru aceste încălcări În replică, vicedirectorul instituţiei, Iurie Paşa a dat vina pe condiţiile climaterice. „Totul e aranjat din start şi faceţi tot ca să câştige cei care se împart cu voi. Dumneavoastră de când trăiţi în Republica Moldova? Nu ştiţi care sunt condiţiile climetarice la noi şi cum e când e toamnă”, i-au reproşat membrii CCRM.

Valoarea contractelor de achiziţii publice a consituit anul trecut 111,7 miliarde de lei sau peste 10% din PIB. Ilegal au fost cheltuiţi, potrivit constatărilor CCRM, 150 milioane de lei. Suma irosită neregulamentar de demnitari în cadrul achiziţiilor publice a fost în 2011 de 800 milioane de lei.