O datorie de 17 milioane de dolari a Republicii Moldova, pentru curentul electric, a fost scoasă la mezat în România

O creanţă de 17 milioane de dolari (circa 230 milioane de lei), pe care o are ţara noastră pentru curentul livrat în anii 1998-2000, e vândută la licitaţie la Bucureşti. Oficialii de la Chişinău spun că nu au ce face, iar experţii susţin că ar putea să apară probleme

Pe 14 martie 2014, la Bucureşti este programată a doua licitaţie deschisă cu strigare pentru valorificarea creanţei de 17,04 milioane de dolari, „reprezentând parte din datoria pe care întreprinderea de stat Moldtranselectro din Republica Moldova o are faţă de societatea Termoelectrica“. La prima licitaţie, organizată pe 31 ianuarie 2014, nu a participat nimeni.

DATORIA SE VINDE SCUMP

De vânzarea creanţei se ocupă firma Muşat & asociaţii – Restructuring & Insolvency SPLR, care este lichidatorul oficial al companiei Termoelectrica. Potrivit anunţului publicat de Muşat & asociaţii, procedura de vânzare se desfăşoară „după regula licitaţiei competitive, respectiv la un preţ în urcare, în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă, având ca preţ de pornire valoarea nominală a creanţei“. Totodată, pentru participarea la licitaţie este obligatorie achiziţionarea dosarului de prezentare.

Cele 17,04 milioane de dolari reprezintă, de fapt, doar o parte din datoria de circa 32 de milioane de dolari, acumulată de Republica Moldova pentru energia electrică livrată de ţara vecină în anii 1998-2000. Drepturile asupra altor 15 milioane de dolari aparţin firmei româneşti Titan Total Group. Aceasta deţine titlu executoriu emis de instanţele moldoveneşti pentru recuperarea banilor de la Moldtranselectro, obţinut după zeci de procese în diferite instituţii judecătoreşti de la noi desfăşurate în anii 2008-2013.

MOLDTRANSELECTRO NU ARE BANI, DOAR DATORII

Ca şi în cazul Termoelectrica, şi în cel al Titan Total Group deţinerea titlurilor executorii nu presupune şi posibilitatea de a recupera banii. Chiar dacă executorii au blocat toate conturile întreprinderii moldoveneşti, de la Moldtranselectro nu au ce lua, pentru că nu are bani şi nici active.

Angela Morarencu, directorul general al Moldtranselectro, a refuzat să comenteze situaţia creată. Ceva mai vorbăreţ a fost Tudor Copaci, viceministrul Economiei: „Este o relaţie între doi agenţi economici. Dacă unul a decis să scoată creanţa la vânzare, noi nu-i putem interzice“.
Oficialul a precizat că problema acestei datorii nu a fost discutată în ultima perioadă nici în cadrul comisiei mixte interguvernamentale moldo-române.

Cei care o vor răscumpăra cu siguranţă că vor dori să-şi întoarcă rapid banii şi atunci pot acţiona mai hotărât Ruslan Surugiu, specialist

Expertul în securitate energetică Ruslan Surugiu susţine că, indiferent care vor fi rezultatele licitaţiei, Republica Moldova nu scapă de plata datoriei.
„Până acum această obligaţie era pe seama unei întreprinderi de stat, dar dacă datoria ajunge pe mâinile unei companii private, ar putea apărea unele probleme. Or, cei care o vor răscumpăra cu siguranţă că vor dori să-şi întoarcă rapid banii şi atunci pot acţiona mai hotărât“, a declarat expertul.

Situaţia s-ar putea agrava dacă creditorii obţin dreptul să ceară banii de la stat în calitate de proprietar al întreprinderii Moldtranselectro. Anterior, reprezentanţii companiei Titan Total Group au anunţat că au depus şi o plângere la CEDO, pârând statul că nu execută deciziile instanţelor pe acest caz.

ASISTENŢA CE NE-A SALVAT DE FRIG

În noiembrie 1998, Executivul de la Chişinău apela la Guvernul României ca acesta să asigure furnizarea, în regim de urgenţă, a curentului, pentru a acoperi deficitul de pe piaţă ca urmare a sistării livrărilor de la Centrala de la Cuciurgan. Furnizările au început imediat şi au continuat până în anul 2001.
Contractul a fost semnat în ianuarie 1999 între Moldtranselectro şi societatea Conel (în prezent Termoelectrica) din România. Acordul stipula şi metoda de achitare pentru energie: transmiterea pachetului de acţiuni deţinut de stat în SA Tirex Petrol, mijloace obţinute de la vinderea reţelelor de distribuţie din Republica Moldova, precum şi cărbune sau alte mărfuri şi servicii ale unor companii moldoveneşti.

În realitate, Chişinăul nu a reuşit să plătească nici pentru 10% din curentul livrat de România. Tirex Petrol a ajuns, în anul 2000, în proprietatea unei companii germane, pentru datorii de câteva milioane de dolari, iar banii obţinuţi de la vânzarea a trei RED-uri s-au dus pentru acoperirea găurilor din buget.

Un deceniu de litigii

La 23 martie 2004, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României adopta hotărârea privind încasarea de la Moldtranselectro în folosul Termoelectrica a sumei de 34,3 milioane de dolari. În anii 2003-2009, s-a reuşit stingerea unei părţi din datorie în valoare de 2,8 milioane de dolari. La începutul anului 2010, oficial, datoria era de 32 de milioane de dolari, cu tot cu dobândă. În aprilie 2008, Termoelectrica a cesionat dreptul de recuperare a 15 milioane de dolari, din datoria Moldtranselectro, către firma Titan Total Group.
La începutul anului 2013 datoria totală a Moldtranselectro era de peste 500 milioane de lei, dintre care peste 32 de milioane de dolari (circa 420 de milioane  de lei) - faţă de cele două companii  româneşti.