Cum vede Banca Mondială modernizarea agriculturii. „Este necesar ca şi străinii să poată cumpăra terenuri agricole”

Cum vede Banca Mondială modernizarea agriculturii. „Este necesar ca şi străinii să poată cumpăra terenuri agricole”

Modernizarea agriculturii din Republica Moldova, în viziunea Băncii Mondiale FOTO: Adevărul

Experţii Băncii Mondiale au criticat recent într-un raport politicile fiscale şi de subvenţionare aplicate de stat în sectorul agricol, apreciind că sunt ineficiente şi învechite. Recomandările lor se axează pe  redirecţionarea priorităţilor în suportul agricol, facilitarea accesului străinilor la procurarea terenurilor agricole şi reformarea sistemului de impozitare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Banca Mondială constată într-un raport care vizează agricultura Republicii Moldova că rolul agriculturii pentru economia ţării este unul foarte important, iar statul trebuie să cheltuiască raţional cele 2% din PIB pentru acest sector şi să aplice o politică fiscală eficientă şi echitabilă. Experţii internaţionali au prezentat recomandările lor care arată cum văd ca agricultura din Republica Moldova să devină o muncă mai uşoară şi mai profitabilă.

Cheltuieli mari, venituri mici

Potrivit informaţiei publicate recent de Banca Mondială în studiul „Suportul public pentru sectorul agricol din Moldova”, agricultura reprezintă 14% din PIB şi angajează 25% din forţa de muncă, iar împreună cu industria de prelucrare a produselor agricole generează mai mult de 20% din PIB. „În timp ce ponderea sectorului agricol este una dintre cele mai mari din Europa, veniturile sunt comparabile cu ţări din altă categorie. Expunerea mare la şocurile externe este amplificată şi de şocurile climaterice care afectează agricultura şi sporeşte volatilitatea creşterii economice”, remarcă experţii Băncii Mondiale.

Totuşi, raportul relevă faptul că agricultura reprezintă în Republica Moldova un motor pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei. Potrivit datelor publicate, cheltuielile directe formate din servicii, subvenţii şi sursele din programele donatorilor constituie 3,6% din bugetul public, cotă mai mare decât în multe ţări din Europa şi Asia Centrală, cum ar fi România şi Bulgaria.

Practici frauduloase în subvenţionarea fermierilor

Referitor la subvenţii, experţii Băncii Mondiale constată că nu sunt eficiente şi nu au impact asupra sectorului. „Cererea redusă la unele programe nu justifică valoarea costurilor administrative. Există rapoarte că în cazul programului de asigurări în agricultură se înregistrează practice frauduloase”, subliniază autorii raportului.

Experţii mai susţin că se activează în baza unor sisteme învechite, fiind prezentate obiecţii faţă de Serviciul de prevenire a grindinei operat din bani publici a cărui beneficii nu sunt clare, cel de administrare a sistemelor de irigare, deoarece nu ar fi eficient şi a celui de Testare a soiurilor noi de plante care tergiversează accesul fermierilor la soiuri moderne şi practic îi dezavantajează în raport cu fermierii europeni.

De la sisteme învechite, la tehnologii inovaţionale

Prin urmare, BM recomandă ca statul să aloce bani mai puţini proiectelor mari sau învechite şi să se concentreze pe cele inovaţionale, plafonarea subvenţiilor, „eliminarea programului suspect de asigurări în agricultură precum şi a serviciului anti-grindină, examinarea posibilităţii de a subvenţiona doar producătorii mici şi mijlocii”. Potrivit raportului, este necesară reformarea serviciilor agricole, a cercetărilor, învăţământul în domeniu, alocarea mai multor bani pentru subvenţii în managementul riscurilor în agricultură şi utilizarea inovaţiilor.

BM recomandă ca străinii să poată cumpăra terenuri agricole

Referitor la cheltuielile fiscale, experţii Băncii Mondiale susţin că sunt ineficiente şi regresive, iar tratamentul fiscal favorabil stopează reformele. „Există dovezi că o rată redusă a TVA pentru produsele agricole favorizează mai mult gospodăriile mai bogate şi, prin urmare, nu îmbunătăţeşte distribuţia veniturilor”, remarcă experţii.

Astfel, recomandările BM se axează pe facilitarea fiscală în ceea ce ţine de investiţiile de capital, consolidarea agricolă, utilizarea terenurilor şi concesiile. Reprezentanţii organizaţiei internaţionale propun alocarea compensaţiilor pentru capital sau a creditelor fiscale, iar pentru a finanţa aceste măsuri, guvernul să revină la rata impozitului pe venit de 12% pentru producători şi să elimine scutirea de TVA pentru utilaje agricole.

Reforme de 500 milioane de lei

În opinia autorilor raportului BM, este necesară eliminarea restricţiilor la achiziţionarea terenurilor agricole de către străini, stabilirea unui impozit special pentru terenurile neprelucrate, a unui impozit forfetar bazat pe cifra de afaceri, cotă unică la TVA pentru produse agricole. Experţii susţin că valoarea costurilor acestor măsuri este de 500 de milioane de lei sau 0,5% din PIB.

Autorii raportului Băncii Mondiale sunt Felicia Pricop, Ruslan Piontkivsky, Marcel Chistruga. Banca Mondială a blocat suportul de 45 milioane de dolari pentru Republica Moldova planificat în acest an din cauza situaţiei din sectorul bancar şi a lipsei unui acord cu FMI. Fermierii sunt susţinuţi prin intermediul programului BM privind agricultura competitivă, suma alocată în acest an fiind de 2,7 milioane de dolari.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: