Cum Republica Moldova a „recunoscut“ Crimeea

Conservele de peste de la Combinatul piscicol din Kerci, Crimeea, nu au fost autorizate pentru export în Moldova  FOTO kerch.com.ru

Mai multe întreprinderi din Crimeea au fost incluse de Rosselhoznadzor în lista companiilor din Rusia ce ar fi trecut controlul fitosanitar şi veterinar moldovenesc şi îşi pot exporta produsele în ţara noastră. Autorităţile de la Chişinău susţin, însă, că nu au dat astfel de autorizaţii

O listă cu 213 companii din Rusia ce ar fi trecut controlul fitosanitar şi veterinar moldovenesc şi îşi pot exporta produsele alimentare în Republica Moldova a fost publicată pe 23 iulie de serviciul rusesc Rosselhoznadzor. Alături de mari companii din Rusia, în listă figurează şi 13 întreprinderi din Republica Crimeea din Ucraina, inclusiv şapte fabrici din industria piscicolă (conserve de peşte şi hrană pentru peşti), doi producători de carne şi produse din carne, două fabrici de produse furajere şi două de lactate.

Rosselhoznadzor a decis în locul Chişinăului

Apariţia companiilor din Crimeea a fost o „surpriză“ pentru administraţia Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentară (ANSA). „Cele 13 întreprinderi au fost incluse în listă de Rosselhoznadzor, fără să ne informeze şi pe noi. Totodată, aceste firme nu au primit nicio autorizare de export în Republica Moldova a produselor alimentare. Pentru asta, specialiştii noştri trebuiau să inspecteze aceste întreprinderi, dar astfel de verificări nu s-au efectuat niciodată“, ne-a declarat Ion Sula, directorul general ANSA.

Oficialul a spus că s-au făcut demersuri la Moscova şi au fost solicitate explicaţii de la Rosselhoznadzor privind includerea firmelor respective în lista cu 213 companii. Totodată, Ion Sula a menţionat că problema ar putea fi abordată şi în cadrul negocierilor de la Moscova privind reluarea exporturilor de fructe, vinuri şi conserve din legume, pe care le vor duce specialişti de la ANSA, împreună cu cei de la Ministerul Economiei şi Ministerul Afacerilor Externe.

Moldova, inundată de mărfuri ruseşti de o calitate îndoielnică

Expertul Viorel Chivriga consideră că autorităţile de la Chişinău ar trebui să apere mai ferm interesele Republicii Moldova, iar, în cazul firmelor din Crimeea, şi pe cele ale Ucrainei. „Autorităţile dispun de un instrumentar foarte larg pentru a limita accesul pe piaţă a produselor alimentare ce nu corespund cerinţelor de calitate şi inofensivitate, inclusiv din Federaţia Rusă. Dar aici trebuie de acţionat atent şi doar în baza legii“, susţine Chivriga.

În opinia expertului, în timp ce producătorilor din Moldova li se închide accesul pe alte pieţe, ţara noastră este inundată cu mărfuri de o calitate îndoielnică, inclusiv din Federaţia Rusă, de aceea se impun de urgenţă unele măsuri de protecţie.

În acelaşi timp, Chivriga susţine că şefii de la Ministerul Agriculturii şi de la ANSA ar trebui să stea pe capul ruşilor pentru a negocia ridicarea interdicţiilor la exportul de produse agroalimentare din Moldova.

„Nu putem părăsi, pur şi simplu, piaţa rusească, pentru că aşa vrea cineva sau că aşa recomandă altcineva. Aceasta piaţă a fost şi este una importantă pentru producătorii din Republica Moldova. Este adevărat că nu trebuie să revenim acolo cu orice preţ. Va trebui să învăţăm din experienţa Georgiei, care a pus condiţii ruşilor, pentru ca vinurile georgiene să revină pe piaţa rusească. De exemplu, autorităţile de la Tbilisi au negociat că ruşii să cumpere direct din Georgia vinurile şi să le transporte singuri în ţara lor. În plus, trebuie să ne gândim la accesul şi pe alte pieţe decât cele din spaţiul postsovietic“, a mai spus Viorel Chivriga.

„Sancţiunile iau amploare, nu putem suporta umili“

Stanislav Madan, expert la Business Investment Service, consideră că, în contextul ultimelor embargouri impuse la fructe şi conserve, delegaţia Republicii Moldova ar trebui să încline spre o altă abordare în relaţiile cu ruşii.

„Până acum, în special la negocierile pe vinuri, delegaţia noastră se afla în poziţia de a nu emite prea multe pretenţii, ştiind că mai avem ce pierde pe alte produse. Or, sancţiunile ruseşti au devenit prea mari pentru a păstra aceeaşi poziţie umilă. Este timpul să invocăm în discuţii reglementările OMC, cu posibilitatea de a apela la un arbitraj internaţional, dar şi să manifestăm unele îndoieli privind calitatea anumitor produse ruseşti de import“, afirmă economistul.

În opinia lui Stanislav Madan, ar trebui să scoatem în evidenţă şi poziţia dublelor standarde manifestate de Federaţia Rusă. „Serbia, spre exemplu, este unul dintre principalii furnizori de produse agricole pe piaţa rusă, dar, în acelaşi timp, are un acord de liber schimb cu UE. Deci, de facto, şi Rusia recunoaşte că nu există contradicţii între un acord de liber schimb cu Rusia şi unul cu UE“, mai constată expertul de la Business Investment Service.