Cum s-au transformat miliardele de la BEM, Banca Socială şi Unibank în ajutor de stat

După ce creditele de urgenţă acordate băncilor aflate în dificultate - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank - au fost calificate ajutor de stat, Consiliul Concurenţei a iniţiat o investigaţie privind măsurile BNM.

Pe 26 iunie, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a fost publicată o decizie a Consiliului Concurenţei din 27 noiembrie prin care Banca Naţională a Moldovei a împrumutat de urgenţă şi în condiţii preferenţiale băncilor „cu probleme” 9,5 miliarde de lei. Această sumă a fost calificată drept ajutor de stat. Cu trei zile înainte de publicare, tot Consiliul Concurenţei anunţă că va investiga acţiunile BNM pentru a verifica dacă în acest caz nu este o încălcare a legislaţiei în domeniu.

BNM a încălcat legislaţia

Potrivit şefei Serviciului de presă al Consiliului Concurenţei, Veronica Cojocaru, BNM a notificat Consiliul care a luat decizia de a califica măsurile drept ajutor de stat. „În decizie scrie absolut totul. S-a decis, totuşi, că suma creditelor a alcătuit un ajutor de stat. Notificarea prezentată de BNM a fost analizată de experţii Consiliului şi s-a decis că este un ajutor de stat, fiindcă în multe cazuri poate să nu fie vorba anume despre ajutor de stat. Banca trebuia să prezinte un plan de restructurare sau lichidare ale celor trei bănci. Acest lucru nu s-a întâmplat, adică a fost încălcată legislaţia. Rezultatele investigaţiei vor fi anunţate ulerior”, a declarat pentru Adevărul Moldova reprezentanta instituţiei.

În acelaşi timp, Veronica Cojocaru a dat asigurări că instituţia a acţionat în limitele competenţelor asumate. „Ceea ce a ţinut de noi, exact aceasta am şi făcut”, a precizat şefa Serviciului de presă a Consiliului Concurenţei.

Decizia discriminează celelalte bănci

Decizia Consiliului Concurenţei, de a califica creditele BNM drept ajutor de stat a fost publicată după jumătate de an

Totuşi, decizia este una controversată în opinia experţilor, care consideră că instituţia trebuia să reacţioneze prin prisma competenţelor pe care le are. „Avem două aspecte. În primul rând, să nu uităm că BNM nu a acordat aceşti bani, dar i-a împrumutat. Noi trebuie să atragem atenţia la dobânzile la care s-au acordat aceste credite, în condiţiile în care dobânzile la noi sunt foarte mari. Astfel, atunci când cineva, de exemplu, primeşte credite la dobânzi de 10% sau 16%, iar altcineva primeşte cu 0,1%, este o discriminare şi un caz de concurenţă neloială şi Consiliul Concurenţei trebuia să se expună asupra acestei situaţii şi să explice cum a fost posibil acest lucru. Al doilea aspect se referă la acordarea garanţiilor de stat. Bugetul Republicii Moldova nu avea dreptul să acorde garanţii de stat încă din 1998 şi Consiliul Concurenţei trebuia să se expună dacă e corect sau nu”, a afirmat fostul şef al Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, economistul Veaceslav Ioniţă.

El a mai spus că instituţia trebuie să îşi revizuiască poziţia privind aceste două aspecte. „Ei sunt obligaţi să monitorizeze tot ce este legat de ajutorul de stat, deşi aici este dificil de spus dacă este ajutor de stat, deoarece activitatea Consiliului Concurenţei, în acest sens, se axează mai mult pe Guvern. Banca Naţională a Moldovei este o instituţie independentă şi nu are treabă cu Guvernul. Mie mi-e foarte greu să spun ce înseamnă această decizie a Consiliului Concurenţei pentru că nu am văzut cum au calificat ei dobânda la care s-au acordat creditele, care este una ilegală. Dacă această dobândă este calificată drept ajutor de stat, atunci ea trebuie să se reflecte în Bugetul de Stat. Aceasta deoarece valoarea dobânzii ajunge în profitul Băncii Naţionale a Moldovei, care se revarsă în Bugetul de Stat. Imaginaţi-vă că un şmecher care obţine un credit la dobânda zero, îl plasează peste hotarele Republicii Moldova. Noi facem aici mare tămbălău cu miliardul dispărut pe care el îl întoarce în ţară, iar noi chiuim de bucurie în condiţiile în care el a obţinut profituri din garanaţie şi dobândă zero. Cum a fost acordat ajutorul de stat? Cum a defavorizat ajutorul de stat aceste bănci. I-aş recomanda să dezvolte subiectul dat”, a explicat expertul.

Acţiunile Consiliului Concurenţei sunt inutile

În acelaşi timp, expertul economic Viorel Gârbu susţine că acţiunile actuale ale Consiliului Concurenţei sunt inutile. „Nu ştiu care este calificarea exactă pentru această situaţie. Statul îşi va asuma responsabilitatea pentru aceste mijloace financiare şi, da, îl putem considera ajutor de stat. Totuşi, prin evoluţia de la cele trei bănci au fost încălcate principiile unei economii de piaţă libere, care trebuia urmată de o reacţie. Consiliul Concurenţei trebuia să se autosesizeze, iar acum încearcă să intervină şi nu va schimba nimic. Eu cred că acum această instituţie încearcă doar să îşi caute de lucru în condiţiile în care noi avem alte domenii unde sunt încălcări grave ale principiilor concurenţei. Prin decizia de a investiga această situaţie nu se va schimba nimic”, crede Gârbu.

Potrivit expertului,  această interpretare a Consiliului Concurenţei ca fiind ajutor de stat este pe muchie de cuţit pentru că în orice moment cineva poate să conteste decizia.

BNM a acordat, în noiembrie, credite în sumă de 9,5 miliarde de lei Băncii de Economii, Unibank şi Băncii Sociale sub garanţie de stat. Autorităţile admiteau scenariul ca în cazul în care aceste credite nu sunt rambursate să fie transformate în valori mobiliare de stat, care ar urma să fie incluse în cheltuielile bugetare.