Cum a „salvat“ Guvernul Banca de Economii

Cum a „salvat“ Guvernul Banca de Economii

Banca de Economii era singura instituţie financiară cu capital majoritar de stat FOTO Dumitru Goncear

În urma emisiunii suplimentare închise de acţiuni ce a avut loc pe 29 august, cota statului în capitalul BEM s-a diminuat de la 56% la 33,3% plus o acţiune. Experţii vorbesc despre o privatizare ascunsă a băncii.

Ştiri pe aceeaşi temă

De vinerea trecută, Guvernul nu mai este acţionar majoritar la Banca de Economii a Moldovei (BEM). Şi asta după ce autorităţile statului au decis să nu participe la emisia suplimentară de acţiuni din 29 august pentru majorarea capitalului BEM cu peste 80 de milioane de lei.

Mihai Hâncu, reprezentatul statului în Consiliul de administraţie al BEM, a confirmat informaţia, dar a refuzat s-o comenteze. „Adresaţi-vă la bancă sau proprietarului pentru comentarii“,  ne-a sugerat liderul sindical.

„A fost decizia Guvernului de a nu participa la această emisiune de acţiuni“, ne-a declarat Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

„Acţionarii privaţi, care acum vor fi în majoritate, s-au angajat ca într-un termen scurt să aloce sumele necesare pentru capitalizarea şi dezvoltarea Băncii de Economii, astfel încât aceasta să revină la o activitate normală şi profitabilă“, a adăugat guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu.

Boris Harea, consultant pentru comunicare la Ministerul Finanţelor (instituţie ce administrează pachetul statului de la Banca de Economii), ne-a spus că ministerul se abţine de la comentarii.

Statul n-a găsit bani

Potrivit unor surse din cadrul Guvernului, în condiţiile în care bugetul de stat nu dispune de bani, Cabinetul de Miniştri a considerat că soluţia cea mai bună pentru a salva Banca de Economii este să nu participe la emisiunea suplimentară de acţiuni din 29 august şi să cedeze controlul asupra instituţiei acţionarilor minoritari.

Ministerul Finanţelor a prezentat o astfel de propunere unei comisii speciale privind administrarea proprietăţii publice din cadrul Ministerului Economiei. Propunerile au fost însoţite de un studiu de fezabilitate, elaborat de un grup de experţi, care la fel ar fi recomandat o astfel de soluţie. În consecinţă, în urma emisiunii suplimentare de acţiuni din 29 august, cota statului s-a diminuat de la 56% la doar 33,3% plus o acţiune.

„Chiar dacă statul a pierdut pachetul de control, el a rămas cu cel de blocaj. Fără acordul statului, adunarea acţionarilor nu poate adopta decizii importante pentru BEM“, ne-a explicat guvernatorul Băncii Naţionale. 

„Nu e cea mai bună soluţie!“

Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup, consideră că soluţia aleasă de autorităţi nu este cea mai reuşită, dar alta mai bună nu a fost identificată.

„Este totuşi mai bună decât scenariul cu capitalizarea băncii din contul resurselor de la bugetul de stat. Până la urmă, pe termen lung nu era o altă cale pentru salvarea băncii decât privatizarea acesteia, deoarece statul a demonstrat că este un manager prost“, a afirmat economistul Adrian Lupuşor.

În acelaşi timp, Lupuşor susţine că statului îi va fi greu să găsească un investitor strategic pentru pachetul de 33% plus o acţiune. „Nu mai este un pachet de control şi nu-i va permite investitorului să administreze banca şi să o dezvolte aşa cum crede el“, a constatat expertul. Totodată, Lupuşor crede că un lucru pozitiv ar fi dacă noii proprietari vor investi resursele necesare în dezvoltarea băncii, care continuă să se afle într-o situaţie destul de dificilă.

O privatizare ascunsă

„În cazul dat nu deranjează atât faptul pierderii controlului asupra Băncii de Economii, cât mai ales maniera în care a fost realizată. Practic, suntem martorii privatizării ascunse a unui activ de importanţă strategică al statului. Este cel puţin dubios faptul că, după ce în urmă cu jumătate de an Guvernul era dispus să aloce 200 de milioane de lei pentru capitalizarea băncii, acum nu a fost în stare să găsească 50 de milioane de lei pentru a-şi păstra intactă cota-parte“, a remarcat Stanislav Madan, consultant la Business Intelligent Services.

În opinia expertului, în condiţiile în care BEM este un obiectiv strategic al statului, „era normal ca Guvernul să deruleze nişte consultări publice, iar finalitatea acestora să fie o decizie adoptată în Parlament“.

O altă problemă este cine sunt, de fapt, noii proprietari sau, mai exact, beneficiarii acestor tranzacţii. Dorin Drăguţanu susţine că aceştia sunt cunoscuţi şi de către administraţia BNM, şi de cea a Băncii de Economii. „Problema constă în faptul că, deşi astăzi ştim cine sunt deţinătorii pachetelor mai mari de 5% din capitalul Băncii de Economii, mâine ar putea fi alţii“, a constatat guvernatorul BNM.

Cine sunt beneficiari finali ai tranzacţiei?

Şi Adrian Lupuşor, directorul Expert-Grup, atrage atenţia asupra faptului că transparenţa acţionarilor rămâne o problemă şi că nu se ştie cine sunt beneficiarii finali ai tranzacţiei. „Dacă nu există claritate, atunci rezultă că în spatele afacerii sunt anumite interese obscure, iar acest lucru este unul grav. Guvernul împreună cu BNM ar trebui să asigure transparenţa structurii de proprietate de la BEM şi alte bănci“, a precizat expertul.

Anterior mai multe instituţii financiare internaţionale, inclusiv FMI, BERD şi Comisia Europeană, au cerut autorităţilor moldovene să asigure transparenţa structurii de proprietate în sectorul bancar, atenţionând asupra faptului că nu sunt cunoscuţi beneficiarii efectivi.

Cum a fost „salvată“ Banca de Economii

Situaţia singurei instituţii financiare controlate de stat s-a înrăutăţit constant în ultimii 2-3 ani, devenind deosebit de gravă după ce banca a raportat pentru 2012 pierderi-record de 313 milioane de lei şi un volum de 1,4 miliarde de lei credite neperformante. Experţii consideră că vinovaţi sunt atât Banca Naţională, cât şi acţionarul majoritar, adică Guvernul.
În februarie s-a vehiculat că pentru salvarea BEM ar fi necesar circa un miliard de lei. La începutul lunii martie, Executivul a decis alocarea a 200 de milioane de lei pentru capitalizarea băncii, la care urmau să contribuie în funcţie de cota deţinută şi acţionarii minoritari. Comisia parlamentară pentru economie n-a a avizat proiectul Guvernului, pe motiv că minoritarii n-au anunţat dacă vor contribui cu 155 de milioane de lei la majorarea capitalului social.

Parlamentul a creat şi o comisie specială de anchetă, pentru a analiza atât situaţia de la BEM din ultimii trei ani, cât şi starea de lucruri în întregul sistem financiar-bancar din ţară. Comisia a propus trei posibile soluţii de rezolvare a situaţiei de la BEM:  naţionalizarea băncii; cedarea controlului băncii unui investitor privat cu păstrarea unui pachet de blocaj de 33%; capitalizarea companiilor de stat care au datorii faţă de BEM ca ulterior acestea să ramburseze creditele.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările