Criza politică blochează proiectele energetice moldo-române

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Incertitudinea politică de la Chişinău va întârzia şi mai mult construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni şi a liniilor de interconexiune electrică, susţin experţii de la Centrul Român de Politici Europene.

Realizarea mai multor proiecte cruciale pentru securitatea energetică a Republicii Moldova bate pasul pe loc. Niciunul dintre obiectivele de interconexiune despre care se discută de două decenii nu a fost dus la capăt. Chiar zilele trecute premierii Vlad Filat şi Victor Ponta au discutat la telefon despre proiectele comune din acest domeniu.

Experţii de la Centrul Român de Politici Europene (CRPE) au analizat recent la ce stadiu se află toate proiectele energetice şi au constatat că există riscul amânării lor din cauza mai multor factori.

„O declaraţie de independenţă energetică“, amânată la nesfârşit

Potrivit CRPE, „cel mai important proiect comun este gazoductul Iaşi-Ungheni, care poate reprezentă o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova“. Experţii susţin că, în pofida declaraţiilor oficiale optimiste cu privire la realizarea lui până la finalul anului 2013, „lansarea licitaţiei pentru selectarea executorului lucrărilor de construcţie, anunţată pentru perioada noiembrie-decembrie 2012, nu a avut loc nici până acum“.

Din analiza realizată de specialiştii români rezultă că autorităţile de la Bucureşti se confruntă şi cu probleme la coordonarea traseului. Aproximativ 40 de proprietari de teren au refuzat să-şi dea acordul pentru ca gazoductul să tranziteze terenurile lor. În schimb autorităţile de la Chişinău au reuşit elaborarea documentelor tehnice necesare, a fost selectat traseul şi a fost realizată procedura de achiziţie a terenurilor.

Întârzierea ar putea fi cauzată însă de problemele politice de la Chişinău. „În mod ironic, tocmai când proiectul a fost transmis oficial la Bruxelles în această formă, Guvernul din Republica Moldova a fost demis“, se precizează în studiu.

Demisia Guvernului, pretext pentru a justifica tergiversarea

Ion Muntean, expert în securitate energetică, constată, pe de altă parte, că autorităţile de la Chişinau nu şi-au demonstrat angajamentul „pentru implementarea reală a acestui proiect în pofida faptului ca a fost declarat unul de importanţă naţională“. „Demisia guvernului poate fi utilizată doar ca un pretext pentru a justifica tergiversarea lucrărilor“, afirmă specialistul.

Proiecte despre care vorbim de peste un deceniu

Un alt proiect comun important, linia electrică de 110 kV Fălciu-Goteşti, la fel nu este finalizat, deşi construcţia a fost lansată încă în anul 2008 şi trebuia să fie gata doi ani în urmă. Oficial, lucrările au fost finalizate, dar, din cauza inundării în anul 2010 a punctului de conectare de pe Prut, este necesar să se facă o deviere de traseu, de circa 2,5 km pe partea românească, fapt care implică costuri suplimentare de circa 800.000 de euro. Pe teritoriul Republicii Moldova devierea va trece de 10 km, iar costurile estimative sunt de circa 4,1 milioane de euro, potrivit CRPE.

Avansează lent şi etapa preparatorie a proiectului de construcţie a liniei electrice de interconexiune LEA 400 kV Bălţi-Suceava, cu o lungime de 115 kilometri, despre care se vorbeşte de mai mult de un deceniu. Aceasta este şi componentă a proiectului de interconectare a sistemelor electroenergetice ale Ucrainei şi Republicii Moldova la sistemul ENTSO-E. Astfel, a fost stabilit traseul, au demarat procedurile de proiectare şi a fost calculată şi suma aproximativă a investiţiei - circa 61 milioane de euro.

Experţii de la CRPE constată că, dacă compania românească Transelectrica a demarat etapa a II-a de proiectare a LEA 400kV Suceava-Bălţi, în acest moment există un blocaj din partea Republicii Moldova, întreprinderea Moldelectrica a comunicat partenerilor români că nu are surse de finanţare pentru realizarea etapei a doua de proiectare.

„Ministerul de resort din România a propus includerea studiului de fezabilitate necesar pentru acest proiect pe lista investiţiilor care ar urma să primească finanţare prin Acordul privind ajutorul financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro“, precizează analiştii români. „Anul trecut am trimis o solicitare la Bucureşti pentru alocarea din cadrul acelui ajutor a sumei necesare efectuării lucrărilor de proiectare, dar nu am primit niciun răspuns“, ne-a declarat Vadim Ceban, şeful Direcţiei securitate şi eficienţă energetică din cadrul Ministerului Economiei.

„Iniţiative ireale“

Profesorul Nicolae Mogoreanu, preşedintele Asociaţiei Consumatorilor de Energie, afirmă că liniile de interconexiune nu vor fi construite în viitorul apropiat. „Motivul este faptul că sistemele funcţionează în diferite standarde. Scopul principal a fost creşterea fiabilitaţii sistemului energetic şi asigurarea cu energie electrică ieftină. Situaţia între timp s-a schimbat“, consideră Mogoreanu. În opinia profesorului, atâta timp cât sistemul energetic al Ucrainei va lucra în regim paralel cu cel al Rusiei aceste linii nu vor fi construite. „Linia Suceava-Bălţi poate fi realizată doar în cazul în care va fi creată o «insulă energetică» din România, ceea ce nu este real“, mai afirmă preşedintele ACE.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite