COVID-19 în R. Moldova: Criza medicală va genera criză economică, dar şi de natură umanitară

Publicat: 26.03.2020 11:02

Ultima actualizare: 03.08.2022 00:58

FOTO simbol

Moldovenii sunt o naţiune extrem de mobilă, cu aproape un milion de cetăţeni aflaţi peste hotare. Iar migraţia reprezintă un canal de propagare a impactului socio-economic al crizei, dar şi medical evident. Mulţi dintre migranţi au încercat şi continuă să încerce să revină acasă, expunându-se pe sine, dar şi familiile, rudele şi chiar şi comunităţile lor riscului de propagare mai departe a virusului.

Şi deja există un efect extraordinar de propagare a efectelor negative generate de criza medicală – criza economică, dar şi cea de natură umanitară. Opiniile aparţin coordonatorului de programe la Oficiul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) în Moldova, Ghenadie Creţu, şi au fost expuse în cadrul unei dezbateri, organizate de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, transmite IPN.

Ghenadie Creţu a menţionat că peste hotare sunt aproximativ 300-350 de mii de moldoveni care lucrează pe termen scurt, cei cu un statut mai precar. Este vorba despre cei care lucrează în baza paşapoartelor biometrice sau cei care activează fără vreun contract sau permis de muncă. Totodată, cota celor mai vulnerabili este de aproximativ 20-22%, ceea ce ar însemna 60-70 de mii de persoane. Aceştia ar fi supuşi riscului de a pierde imediat locurile de muncă, sursele de existenţă şi chiar locuinţele. Este vorba de persoanele care fac munci domestice în Italia, dar şi în alte state.

Potrivit lui, în condiţiile în care mulţi dintre moldoveni au încercat şi continuă să încerce să revină acasă, este foarte important mesajul de responsabilizare a diasporei, care poate fi propagat de către autorităţi, dar şi cu implicarea asociaţiilor diasporei. „Ce se poate întreprinde? Vorbim de repatriere, evacuări prin intermediul zborurilor charter, dar nu toţi vor putea reveni”, a notat reprezentantul oficiului OIM în Moldova. Potrivit lui, are loc un dialog cu autorităţile din ţările de tranzit şi cu oficiile OIM, pentru că există persoane blocate în state de tranzit.

Cât ţine de aspectele economice, Ghenadie Creţu a făcut o analogie cu situaţia anilor 2008-2009. Criza de atunci a determinat revenirea unei părţi de migranţi acasă. A fost o scădere a remitenţelor din cauza faptului că mulţi şi-au pierdut locurile de muncă. Atunci remitenţele au scăzut cu 20%, ceea ce a şi dus la scăderea veniturilor la buget cu 10%.

În opinia sa, în prezent, unele măsuri de relaxare fiscală, la care eventual se va recurge, ar putea pune o presiune foarte mare asupra posibilităţilor bugetului public de a face faţă multor provocări, inclusiv determinate de revenirea fizică de peste hotare a cetăţenilor. Vor exista mii de moldoveni care vor reveni fără joburi, fără surse de existenţă, într-un mediu de afaceri deja afectat. Aceştia cel mai probabil nu vor putea fi absorbiţi de către piaţa muncii din Republica Moldova.

Ghenadie Creţu a declarat că în prezent sunt discutate cu mediul donatorilor programe de redresare timpurie a mediului de afaceri, dar şi de reintegrare a migranţilor întorşi de peste hotare. După modelul Armeniei, de exemplu, se iau în calcul activităţi care presupun suport pentru iniţierea afacerilor, instruiri, ghidare, dar şi finanţare etc.

„Datele statistice denotă că circa 16% din PIB reprezintă remitenţe – 1,2 miliarde de dolari anul trecut. O treime din familiile moldovenilor primesc remitenţe, iar pentru jumătate din această treime, remitenţele reprezintă peste 50% din venitul disponibil. În mediul rural, aproximativ 25% din veniturile gospodăriilor vin din remitenţe. Şi o scădere a acestora ar fi absolut dramatică şi ar aduce multă din această populaţie sub pragul de sărăcie”, spune Ghenadie Creţu.

Potrivit lui, remitenţele au şi alt rol – ele alimentează capacitatea de cumpărare a populaţiei. O bună parte din mediul de afaceri contează pe acele fluxuri. „Consumul în sine – cote semnificative – este finanţat de remitenţe. Şi întrebarea este ce se va întâmpla, dacă puterea de cumpărare a familiilor va scădea. Totodată, o parte din remitenţe finanţează sectorul imobiliar, iar acest sector până recent era unul din motoarele economiei”, a afirmat reprezentantul OIM.

Dezbaterea a fost organizată de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, cu suportul Fundaţiei Hanns Seidel.