Cei zece ani de prezenţă a României în NATO au dus la o triplare a PIB-ului. 10 indicatori economici care definesc deceniul
0La 2 aprilie 2004 – exact acum zece ani - drapelul României a fost arborat la sediul NATO, după ce la 29 martie Bucureştiul depusese instrumentele de ratificare. Odată cu aderarea la NATO, România avea să înceapă una dintre cele mai luminoase aventuri ale istoriei sale, se constată într-o amplă analiză realizată de Ziarul Financiar.
Aderarea la NATO a însemnat foarte mult şi pentru economia României, nu doar pentru siguranţa ei. Aflată sub o umbrela solidă de securitate şi cu perspectiva aderării la UE, România a început să crească puternic. Anul 2004, sub administraţia lui Adrian Năstase, a fost anul cu cea mai mare creştere economică din istoria postrevoluţionară – 8,5%, se constată în analiza publicată de zf.ro.
Au urmat ani de creştere solidă de 5-7 procente (7,9% chiar în 2006) care au culminat cu explozia consumului în preajma aderării din 2007. Chiar dacă România nu a avut şansa unei mai mari perioade de linişte pe pieţele financiare, anii aceştia au schimbat faţa economiei sale.
Un impuls puternic dezvoltării economice
„România se află acum într-o situaţie mult mai bună decât în 2004. Nu am nicio îndoială că dacă nu eram în NATO şi în Uniunea Europeană, nu am fi avut capacitatea de a face singuri ceea ce am făcut atât în plan economic, cât şi în alte domenii. În 2004 a fost un impuls puternic asupra economiei, creşterea PIB depăşind 8%. În acel an s-a văzut foarte clar că România a intrat pe radarele investitorilor străini. Interesul pentru România a crescut foarte mult, iar fluxuri de capital de zeci de miliarde de euro au ajuns în acei ani. Pentru o economie ca a României astfel de sume sunt copleşitoare. Este adevărat că o parte din bani s-au cam risipit“, comentează analistul economic Aurelian Dochia.
După aderarea la NATO şi după acceptarea scutului România spera la un aflux de investiţii americane, ceea ce nu s-a întâmplat încă. Companiile americane au investit în România 1,8 miliarde de euro, 3% din totalul investiţiilor străine directe. Printre cele mai mari companii americane prezente în România sunt Ford (auto), Procter& Gamble (bunuri de consum), Smithfield (carne), Cargill (cereale) sau Intel (IT).
Pe ansamblu însă lucrurile au un trend foarte bun chiar dacă criza a pus capăt într-un mod brutal evoluţiilor excelente, chit că fundamentate, cum s-a spus mai apoi, pe un model nu tocmai desăvârşit – acela al unui consum pe datorie.
PIB-ul a crescut de trei ori şi ceva
PIB-ul României era de circa 40 miliarde de euro în 2004, iar în 10 ani indicatorul este mai mult decât triplu, depăşind anul trecut 140 miliarde de euro. Inflaţia şi ea o problemă copleşitoare pentru România în ultimii 20 de ani, a coborât de la 9% acum 10 ani la 1,5% în 2013. Exporturile au ajuns în 10 ani la un maxim istoric de aproape 50 mld. euro de la 19 miliarde de euro acum 10 ani. În privinţa investiţiilor străine, în ultimii 10 ani în România au intrat în jur de 45 de miliarde de euro.
„Este cert că din 2004 atitudinea faţă de România s-a schimbat. Şi acum, în ciuda crizei, suntem mult mai bine protejaţi decât dacă nu eram în NATO şi în UE. Uitându-ne la ce se întâmplă în Ucraina putem să ne imaginăm un scenariu a ceea se se putea întâmpla dacă nu eram în aceste cluburi. În cazul apartenenţei la NATO nu este vorba doar de garanţia militară. Este ideea că ai fost primit într-un club şi membrii clubului vor avea grijă să respecţi regulile. Investitorii străini şi-au dat seama că România este capabilă să devină un partener credibil pentru afaceri“, spune Dochia.
Se încarcă comentariile...
