Bani americani pentru o afacere în stil moldovenesc

Un antreprenor a obţinut, printr-un program american, un credit de aproape jumătate de milion de dolari pentru construcţia unui depozit frigorific la Străşeni, fără a avea însă toate actele în regulă. Deocamdată, afacerea este „îngheţată“ din cauza unui conflict cu autorităţile locale.

În anul 1995, Manbuc SRL a privatizat o construcţie nefinalizată a fabricii de vin a sovhozului „Străşeni“, la preţul de 56.000 lei. Ulterior, compania a obţinut dreptul de folosinţă asupra terenului aferent, care se află în proprietarea autorităţilor locale.

„Am înfiinţat firma special pentru această privatizare. Găsisem un partener de afaceri din străinătate care era gata să investească într-o secţie de prelucrare şi îmbuteliere a vinului“, povesteşte Tudor Macovei, directorul Manbuc SRL.

Pentru că nu intrase şi în posesia terenului, businessmanul străin s-a retras, considerând că e nesigur să investească în acest proiect. De atunci, antreprenorul moldovean a fost nevoit să caute alte soluţii pentru a-şi dezvolta o afacere.

Acum un an, Tudor Macovei a luat, printr-o altă firmă de-a sa, un credit de 400.000 de dolari de la Victoriabank pentru construcţia unui depozit frigorific modern, printr-un program de asistenţă oferit Republicii Moldova de Guvernul SUA. A obţinut finanţarea în baza unui business plan în care este menţionat că depozitul va fi amplasat pe o suprafaţă care include construcţiile şi terenul aferent (1,22 hectare). Creditul a fost eliberat chiar dacă firma nu deţine terenul şi nici nu a înregistrat construcţia nefinalizată la întreprinderea de stat Cadastru.

„Am banii, dar nu pot să încep construcţia depozitului pentru că primarul oraşului Străşeni a vândut o parte din acest teren fabricii Străşeni-Vin, deşi acesta era pus sub sechestru“, susţine Tudor Macovei.

FOTO: Omul de afaceri Tudor Macovei/ Facebook

DOSAR PENAL LA PRIMĂRIE

Măsura a fost aplicată după ce Manbuc SRL a dat în judecată primăria Străşeni, bănuind intenţia autorităţilor de a vinde terenul. „E dubios faptul că Străşeni-Vin şi-a asumat riscul de a cumpăra un teren sechestrat“, adaugă omul de afaceri, care s-a plâns la procuratură de abuzul comis de edilul oraşului.

Potrivit procurorului Ghenadie Malic, a fost deschis un dosarul penal pe fapte de corupţie pe numele unor persoane cu funcţie de răspundere din cadrul Primăriei oraşului Străşeni.

De cealaltă parte, primăriţa din Străşeni spune că ancheta nu o vizează. „Nu am pus nicio semnătură şi nicio ştampilă. Decizia de vânzare a terenurilor a fost luată de consiliul orăşenesc“, declară Valentina Casian.

La rândul său, edilul îl acuză pe antreprenor că nu a achitat niciun leu în bugetul local. „Deşi în toţi aceşti ani el a folosit terenul care este proprietatea autorităţii publice locale, nu a făcut vreun demers pentru a-l arenda sau a-l privatiza. De aceea l-am şi propus spre vânzare“, se apără Valentina Casian.

„MI-AU CERUT 5.000 DE DOLARI MITĂ“

Ea precizează că pentru un lot de 0,3 hectare, cumpărat la licitaţie, Străşeni-Vin a achitat jumătate de milion de lei. În schimb, dacă cele 1,22 hectare ar fi fost privatizate de Manbuc SRL ca teren aferent, plata ar fi fost de numai 11.000 de lei. „Evident că nu le-a convenit. Dacă aş fi dat 5.000 de euro, mita care mi s-a cerut la primărie, nu mai aveam nicio problemă”, zice, pe de altă parte, Tudor Macovei.

În mai 2012, el fusese informat de responsabili de la primărie că poate cere arendarea sau cumpărarea terenului aferent. „Mi s-a comunicat în scris că trebuie să prezint un set de acte, iar soli citarea mea de a intra în posesia terenurilor va fi examinată după ce voi achita suma pentru folosirea terenului în toţi aceşti ani, ceea ce este absurd“, susţine directorul Manbuc SRL.

După ce Judecătoria Străşeni a anulat sechestrul, antreprenorul a făcut recurs la Curtea de Apel. „Am informaţii că şi la Apel, nu va avea câştig de cauză“, se scapă cu vorba primăriţa.

FOTO: Valentina Casian, primarul oraşului Străşeni/ Tudor Iovu

Totodată, compania nu poate privatiza terenul până nu înregistrează imobilul neterminat la Cadastru. „Din câte ştiu, firma respectivă are doar un contract de vânzare-cumpărare, care nu are valoare fără celelalte documente: proiect, certificat de urbanism, act cadastral“, explică Ilie Istrati, inginer cadastral în cadrul Primăriei Străşeni.

CUM A OBŢINUT CREDITUL?

În aceste condiţii, nu este clar cum a reuşit compania să obţină un credit atât de consistent. Reprezentanţii programului Compact susţin că beneficiarii sunt selectaţi riguros.

„În mod normal, un antreprenor care nu are acte doveditoare a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile unde urmează să fie construit un depozit frigorific nu poate fi acceptat spre creditare“, explică, teoretic, Sergiu Luchiţa, specialist în activitatea privind accesul la resurse financiare.

În acelaşi timp, el observă că buna credinţă a persoanei care solicită un credit ar trebui să fie verificată, în primul rând, de banca la care aceasta apelează.

Chiar dacă am bani, nu pot să construiesc depozitul frigorific pentru că primăria a vândut o parte din terenul pus sub sechestru. Tudor Macovei, directorul firmei Manbuc Deşi a folosit terenul timp de 18 ani, nu a făcut vreun demers pentru a-l arenda sau a-l privatiza. De aceea l-am scos la vânzare. Valentina Casian, primăriţa oraşului Străşeni

„Este monitorizat atent şi felul în care sunt cheltuiţi banii, mai ales că beneficiarul are o serie de facilităţi, inclusiv scutirea de taxe vamale şi plata TVA. Nu avem înregistrate cazuri în care banii ar fi utilizaţi inadecvat“, adaugă Inga Burlacu, directoare de comunicare a Fondului Provocările Mileniului Moldova.

Credite în valoare totală de 12 milioane de dolari

Compact este un program de asistenţă oferit Republicii Moldova de către Guvernul SUA, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului, pentru perioada 2010-2015. Este cel mai mare program de asistenţă de care ţara noastră a beneficiat până în prezent şi prevede investiţii majore în diferite domenii, inclusiv în reparaţia drumurilor.

Unul dintre proiecte vizează tranziţia la agricultura performantă. În cadrul acestui compartiment, vor fi reabilitate 11 sisteme de irigare şi vor fi acordate credite pentru investiţii în infrastructura post-recoltare în valoare totală de 12 milioane de dolari. Împrumuturile sunt oferite pentru construcţia sau procurarea depozitelor frigorifice, echipamentului pentru prelucrarea şi sortarea fructelor, legumelor şi strugurilor, utilajului de laborator pentru controlul calităţii, camioanelor pentru transportarea produselor pe pieţele locale sau externe.