Banca statului a fost fraudată cu girul funcţionarilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Baza Moldresurse din Chişinău a fost scoasă de mai multe ori la vânzare de Banca de Economii, dar fără rezultat. Foto: Tudor Iovu
Baza Moldresurse din Chişinău a fost scoasă de mai multe ori la vânzare de Banca de Economii, dar fără rezultat. Foto: Tudor Iovu

Investigaţiile realizate de către ofiţerii de la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) arată că pe vremea PCRM Banca de Economii a acordat cu prea mare uşurinţă bani cu împrumut unor companii, inclusiv celor de stat. Cazul întreprinderii Moldresurse, care are de rambursat circa o sută de milioane de lei, pare a fi cel mai elocvent. Fosta conducere a întreprinderii îşi declină responsabilitatea, iar administraţia BEM nu a comentat subiectul

Acum şase ani, la 26 ianuarie 2007, între Banca de Economii, reprezentată de Irina Bargueva, şi întreprinderea de stat Moldresurse, în persoana directorului Andrei Diaconu, a fost încheiat un contract de credit în valoare de 57 de milioane de lei.

Eliberarea împrumutului a fost aprobată şi de Consiliul de Administraţie al băncii, în frunte cu Lucreţia Ciurea, care în prezent este şefa Secţiei Asistenţă Externă a Cancelariei de Stat.

Banii, oferiţi pentru 12 luni la o rată a dobânzii de 16%, urmau a fi utilizaţi pentru procurarea produselor petroliere, îngrăşămintelor minerale, pesticidelor, achiziţia producţiei agricole, achitarea drepturilor de import-export etc. O altă condiţie era ca suma totală a creditelor de care beneficiază Moldresurse la BEM să nu depăşească niciodată suma de 89 de milioane de lei. 

Credite la comanda ministrului Gorodenco

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, reprezentat de ministrul Anatolie Gorodenco şi în calitate de fondator al Moldresurse, a permis gajarea, în principiu, a întregului patrimoniu al întreprinderii, în valoare totală de circa 91 de milioane de lei.

Deja la această etapă au fost comise mai multe încălcări ale legislaţiei. Astfel, atât în cazul acestui credit, cât şi a celor ulterioare, decizia de contractare a fost aprobată doar de către ministrul agriculturii, fără să fie solicitat acordul Consiliului de administrare al Moldresurse. Astfel, conducerea companiei şi şefii ministerului au încălcat prevederile Legii cu privire la întreprinderile de stat, care stipulează în mod expres că rolul Consiliului de administrare este să „adopte decizii cu privire la obţinerea, acordarea şi folosirea creditelor în mărimea stabilită de fondator“.

Mai mult ca atât, în perioada respectivă, contrar prevederilor aceleiaşi legi, la Moldresurse nici nu a activat Consiliul de administrare, din componenţa acestuia urmând să facă parte reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei. Aceştia trebuiau să constituie majoritatea, fapt ce ar fi permis monitorizarea activităţii întreprinderii şi preîntâmpinarea adoptării unor decizii abuzive de către conducerea companiei şi fondatorul acesteia (Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare).

În acest caz şi administraţia BEM a ignorat necesitatea acordului obligatoriu al Consiliului de administrare pentru contractarea creditului, mulţumindu-se cu permisiunea dată de către Ministerul Agriculturii. Andrei Diaconu, ex-directorul Moldresurse, respinge aceste acuze şi susţine că totul a fost legal şi că în acea perioadă legislaţia nu prevedea obligativitatea funcţionării Consiliului de administraţie la întreprindere.

S-a împrumutat ca să ramburseze alte credite

Un detaliu important e şi faptul că bunurile întreprinderii erau deja gajate la bancă pentru alte două credite, din care compania mai avea de rambursat la începutul anului 2007 peste 66 de  milioane de lei. În cazul unuia dintre aceste credite, de 57 de milioane de lei, cu termen de scadenţă pe 1 februarie 2007, întreprinderea mai avea de întors 40,82 milioane de lei. BEM a acceptat însă să prelungească cu încă două luni termenul de plată.

Pentru a argumenta că are nevoie de un nou credit, Moldresurse a prezentat şi un ambiţios plan de afaceri, care arăta frumos pe hârtie, dar era departe de realitate. Acesta prevedea, între altele, ca în 2007 vânzările să crească până la 575,8 milioane de lei (de două ori şi ceva faţă de 2006), iar profitul să ajungă la circa 14 milioane de lei (de cinci ori mai mare). Rezultatele din 2007 au fost însă mai proaste decât în anul 2006, Moldresurse înregistrând o scădere cu 5% a vânzărilor şi de 2,5 ori a profitului.

Aşa că întreprinderea nu a fost în stare să ramburseze creditul, iar soluţia a fost să mai ia încă unul, mai mare, dar tot cu aceeaşi argumentare şi planuri măreţe. Mai mult ca atât, în noul plan nu s-a făcut nicio referire la cel prezentat anterior băncii şi nici n-au fost explicate cauzele pentru care n-a fost îndeplinit.

Noul contract de împrumut, în valoare de 89 de milioane de lei, a fost aprobat de Comitetul de Creditare şi semnat la 15 octombrie 2007, de Ana Vitiu, vicepreşedinte al BEM (până în vara anului 2012), şi de Tudor Iasinschi, director al Moldresurse. Termenul de rambursare era de 18 luni, iar dobânda de 18%.

Şi în cazul primului credit, şi a celui de-al doilea, banii au dispărut rapid, fiind utilizaţi în alte scopuri decât cele stipulate în contract. Astfel, în loc să fie folosiţi la plata produselor agricole, Moldresurse a utilizat circa 40 de milioane de lei pentru rambursarea creditelor mai vechi.

Ţinând cont de faptul că Moldresurse derula toate operaţiunile financiare prin intermediul BEM, şefii de aici nu puteau să nu ştie despre caracterul tranzacţiilor efectuate de către întreprindere, care transfera către Combinatul de Produse Cerealiere şi Cereale-Cupcini (firmele sale afiliate şi pe care le gestiona) sume de zeci de milioane de lei pentru procurarea produselor cerealiere (destinaţia creditului), iar peste o zi-două solicita returnarea banilor, aceştia fiind redirecţionaţi pentru stingerea creditelor anterioare. Aceste lucruri se constată într-o ordonanţă de începere a urmăririi penale a Centrului Naţional Anticorupţie.

Zeci de milioane de lei, scurşi în offshore

O altă gaură unde s-au scurs banii luaţi de la Banca de Economii au fost firmele offshore. De exemplu, pentru procurarea motorinei, Moldresurse a transferat în avans firmei Foreign Investments Enterprise Slav Intel – Ukraine LLC 27,5 milioane de lei din primul credit şi 18,1 milioane de lei din al doilea. Offshore-ul a „uitat“ însă să livreze combustibil în valoare de 33,5 milioane de lei, arată datele anchetei desfăşurate de ofiţerii de la CNA.

Totodată, 65,7 milioane de lei au fost irosite pentru procurarea  selitrei. Aceasta era livrată de firma Chemical Products Ltd din Londra în baza unui contract semnat de Andrei Diaconu, directorul Moldresurse. Anchetatorii au constatat că, deşi avea în stocuri cantităţi mari de îngrăşăminte, Mold-resurse a continuat să procure cantităţi noi la preţuri foarte mari. În consecinţă, în 2009 s-a ajuns la situaţia în care Moldresurse a fost nevoită să vândă îngrăşămintele la un preţ de două ori mai mic, prejudiciul cauzat statului fiind de 20 de milioane de lei.

Pe acest caz CNA a început acum un an o urmărire în baza articolului 329, alineat 2, litera b din Codul Penal, pentru neglijenţă în serviciu.

Andrei Diaconu, fost director la Moldresurse, spune însă că în perioada când era şef la întreprindere toţi banii au fost utilizaţi corect. „N-am folosit niciun credit pentru a achita altul. Totodată, în perioada când am condus Moldresurse, toate împrumuturile au fost rambursate la timp“, a declarat Diaconu.

În decizia CNA de începere a urmăririi penale nu este pomenită şi administraţia BEM care a acordat Moldresurse creditele de zeci de milioane de lei, dar n-a monitorizat eficienţa utilizării şi nici capacitatea de plată a întreprinderii, ceea ce a dus, în final, la insolvabilitatea acesteia. În Regulamentul cu privire la creditul bancar al Băncii de Economii din 2005 e prevăzut clar că un împrumut „va fi utilizat de catre debitor pentru procurarea mijloacelor circulante“, nu pentru alte scopuri.

Datorii de peste 100 de milioane de lei

La finele anului 2009, când datoriile Moldresurse se cifrau la 95,1 milioane de lei, BEM a cerut în instanţă transmiterea silită în posesia Băncii a bunurilor gajate, iar în mai 2010, faţă de companie a fost iniţiată procedura de insolvabilitate. La începutul anului 2011 datoria întreprinderii faţă de BEM era de peste 105 milioane de lei, dintre care 89 de milioane era creditul, iar restul - dobânzi şi penalităţi. Pentru a-şi recupera banii, BEM a început să scoată la vânzare activele depuse gaj.

Şi aici s-au aplicat scheme frauduloase de preluare a celor mai bune active. În special e vorba de întreprinderea Cereale-Cupcini, unde Moldresurse deţinea 69,3% din acţiuni, care erau gajate la BEM. Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii, spune că de întreprinderea de la Cupcini se arătau interesaţi investitori din Italia.

„Firma are potenţial şi prezenta interes pentru investitori. Dar, în timp ce noi duceam negocieri cu ei, conducerea BEM a decis pe ascuns să vândă pachetul de acţiuni“, a declarat ministrul. Astfel pachetul a trecut prin mai multe companii ca să ajungă în final în proprietatea unei firme mici şi complet necunoscute, afiliate Rusagro-prim SRL din Edineţ, una dintre cele mai mari companii din ţară.

Tranzacţii suspecte cu acţiunile de la Cereale-Cupcini  

În 2011, la cererea Băncii de Economii, Curtea de Apel Economică a decis ca pachetul Cereale-Cupcini să fie separat de restul activelor gajate, ca apoi să poată fi scos la vânzare. Ministerul Agriculturii însă nu şi-a dat acordul. La 16 decembrie 2011, Banca a cesionat firmei Nordagroinvest (fondată la 13 mai 2011 de Ivan Russu din Cupcini, Edineţ) o creanţă de 15 milioane de lei faţă de Moldresurse, garantată cu pachetul de 69,3% deţinut de stat la Cereale-Cupcini. Cu o zi înainte, pe 15 decembrie, Nordagroinvest a transferat suma de 15 milioane de lei pe conturile BEM. Banii pentru tranzacţie au fost obţinuţi însă de la firma Rusagro-prim.

DRUMUL ÎNTORTOCHEAT AL BANILOR

Ultima a apelat la o schemă dubioasă pentru a transfera suma respectivă în conturile Nordagroinvest. Astfel, la 7 decembrie 2011, Rusagro-prim îi transferă firmei Nordagroinvest suma de 15 milioane de lei pentru plata unor produse cerealiere, bani ce sunt imediat returnaţi. În aceeaşi zi, suma ajunge deja în conturile Aliance-agro din Edineţ (fondator Nina Gancesco), iar de acolo - la Nordagroinvest. Toate cele trei firme au conturi la Banca de Economii, respectiv banca vedea cum circulă banii.
Dar operaţiunea nu se termină aici. Nordagroinvest a ajuns în lista creditorilor garantaţi ai Moldresurse, iar la 19 decembrie 2011 a solicitat Comitetului Creditorilor scoaterea la vânzare a pachetului de acţiuni de la Cereale-Cupcini. Comitetul a refuzat, invocând faptul că Ministerul Agriculturii nu şi-a dat acordul.

MIŞMAŞURI PRIN CURTEA DE APEL ECONOMICĂ

Nordagroinvest merge în instanţă şi obţine, la 2 februarie 2012, la Curtea de Apel Economică, o încheiere de încasare de la Moldresurse a sumei de 4,16 milioane de lei, cu titlu de dobândă. În consecinţă, la 17 februarie 2012, Comitetul Creditorilor a acceptat transmiterea pachetului de acţiuni, iar administratorul îi propune firmei Nordagroinvest să preia acţiunile. Aceasta refuză, iar la 20 februarie mai obţine de la aceeaşi instanţă o nouă încheiere de încasare a unei sume de 1,55 milioane de lei de la Moldresurse. La 24 februarie 2012, după ce încasase, în total, 5,7 milioane de lei, Nordagroinvest obţine, oficial, şi pachetul majoritar la Cereale-Cupcini.
În 2010, firma Estimator-AV evalua acest pachet la 11,74 milioane de lei, adică 11,35 lei pentru o acţiune. Banca a încasat 15 milioane de lei, adică cu o treime mai mult decât arăta estimarea. În acelaşi timp, valoarea de bilanţ a acestor acţiuni era de circa 40 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că prejudiciul provocat statului este de 26 de milioane de lei, se precizează într-o ordonanţă a Procuraturii Anticorupţie.
Procurorul Eugen Balan, care a investigat aceste operaţiuni, constată că firmele ce au luat parte la efectuarea tranzacţiei sunt afiliate, iar beneficiar final este compania Rusagro-prim. Totodată, sumele utilizate pentru preluarea pachetului provin din credite de la Banca de Economii, acordate în alte scopuri.

„NU POT FI DEMONSTRATE INTENŢIILE CRIMINALE“

„În urma examinării materialelor acumulate constat că tranzacţiile date par a avea un caracter suspect, însă organul de urmărie penală nu poate obţine probe care să demonstreze intenţia persoanelor de a sustrage acţiunile, la un preţ mai mic decât cel real“, notează procurorul Eugen Balan în ordonanţa prin care a refuzat începerea urmăririi penale pe marginea tranzacţiei cu pachetul statului la Cereale-Cupcini. Acesta mai precizează că nu pot fi demonstrate intenţiile criminale ale participanţilor şi că relaţiile dintre ei sunt civile şi nu constituie componentă de infracţine.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei!“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite