ANALIZĂ Care va fi impactul embargourilor ruseşti asupra economiei Republicii Moldova

ANALIZĂ Care va fi impactul embargourilor ruseşti asupra economiei Republicii Moldova

Fructele moldoveneşti sunt interzise în Rusia din 21 iulie FOTO: ACED

Cel puţin pe termen scurt şi mediu, impactul embargourilor ruseşti asupra economiei naţionale va fi resimţit destul de dureros, constată economistul Stanislav Madan, într-o analiză publicată pe blogul său.

Recent, Federaţia Rusă şi-a demonstrat, din nou, cea mai perfidă şi cinică faţetă, când instituţiile sale utilizate drept „Minister de Război“ - Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor -  au impus, de facto, embargouri asupra mai multor produse moldoveneşti. În lista indezirabilă au nimerit merele, perele, prunele, piersicile, nectarinele, caisele, cireşele, vişinele şi porumbele, dar şi conservele din fructe şi legume. Faptul că decizia este una fundamentată pur politic îl dovedeşte şi faptul că fructele noastre sunt interzise până şi în bagajele celor care merg din Moldova în Rusia. Aceste ultime decizii se adaugă la embargoul instituit vinurilor moldoveneşti în septembrie 2013.

Efecte directe

Din păcate, incidenţa economică a deciziei politice luate de Federaţia Rusă va fi destul de dureroasă, chiar şi pentru vinificaţie, care a mai suferit un şoc, în 2006. Doar pentru anul 2013 veniturile ratate de vinificatori se cifrează între 18 şi 20 de milioane de dolari. Deşi vinăriile au devenit mai imune la al doilea embargo, depunând după 2006 eforturi remarcabile pentru diversificarea pieţelor, care s-au soldat cu anumite succese, acest proces necesită timp, resurse şi susţinere din partea statului. Lansarea brandului „Wine of Moldova“ şi crearea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului reprezintă realizări importante, dar, pentru a deveni cu adevărat funcţionale în condiţiile embargoului, se impune şi o implicare mai mare din partea autorităţilor.

Pe de altă parte, producătorii de fructe se află acum în situaţia vinificatorilor din 2006, cu o dependenţă aproape totală de piaţa rusă, după cum reiese şi din tabelul alăturat (peste 80%, în anul 2013), iar impactul asupra lor, cel puţin pe termen scurt, va fi mult mai dureros dacă interdicţiile se menţin în timp.

Cifra estimată de ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, de circa 150 milioane dolari ca potenţiale pierderi de pe urma embargoului, este veridică. Chiar dacă însumând exporturile către Rusia pe anul 2013 a produselor interzise acum, obţinem o valoare mai mică (115,5 mililioane de dolari), de embargo vor fi afectate şi industriile conexe, cum ar fi cea a sticlei, în cazul vinificaţiei, sau cea a lăzilor şi paletelor, în cazul producătorilor de fructe.

Efectele colaterale

Pe lângă aceste potenţiale pierderi, embargoul rusesc asupra acestor produse ar putea produce şi efecte colaterale asupra economiei. Câteva dintre aceste efecte vizează:

1. Reducerea ritmului de creştere sau chiar scăderea exporturilor. Sancţiunile date vor duce şi mai mult în derivă statistica exporturilor către CSI, care doar în primele cinci luni ale anului curent au scăzut cu 18,8%. Pe de altă parte, dacă se menţine evoluţia ascendentă cu partenerii comerciali din UE (+22,5%, în ianuarie-mai), Moldova ar putea raporta la sfârşit de an un spor al exporturilor către UE de peste 250 de milioane de dolari, care ar atenua reducerea exporturilor către CSI, cauzată de embargoul rusesc. Acest scenariu este destul de verosimil, dacă luăm în calcul şi intrarea în vigoare din luna octombrie a Acordului de Liber Schimb, care va impulsiona şi mai mult relaţiile comerciale cu UE.

2.  Presiunea asupra leului. Scăderea exporturilor înseamnă şi intrarea a mai puţină valută în ţară, iar având în vedere că la sfârşit de an importurile şi cererea pentru valută vor creşte semnificativ, am putea asista la un nou dezechilibru pe piaţa valutară şi, respectiv, deprecierea leului la noi praguri psihologice. Din acest motiv, Banca Naţională a Moldovei ar trebui să examineze dacă mai este oportun să menţină o politică monetară expansionistă şi dacă nu ar fi cazul să redea o mai mare „valoare“ monedei naţionale.

3. Scăderea preţurilor la fructe pe piaţa locală. Este evident că surplusul de cerere de pe piaţa locală, cauzat de ratarea unor exporturi, va trage preţurile în jos. Totuşi, ţinând cont că ponderea acestor produse în coşul de consum nu este una semnificativă, influenţa asupra Indicelui Preţurilor de Consum nu va fi mare şi, prin urmare, riscul unei eventuale deflaţii nu persistă.

4. Atenuarea creşterii economice. Reducerea ritmului de creştere al exporturilor va provoca escaladarea deficitului comercial şi micşorarea exportului net, care este o componentă a Produsului Intern Brut. În plus, reducerea exporturilor va cauza pierderi pe întreg lanţul valoric al acestor produse. Prin urmare, embargoul va avea un impact negativ direct asupra creşterii economice.

5. Înrăutăţirea calităţii portofoliului de credite. În ultimii ani, atât vinificatorii, cât şi producătorii de fructe au investit constant în creşterea standardelor şi calităţii producţiei comercializate. În vinificaţie, multe companii au investit în plantaţii mai productive şi în retehnologizare. Procese similare au fost pornite şi de producătorii de fructe, care, pe lângă plantarea unor soiuri mai rodnice şi mai competitive, au investit substanţial în ultimii 2-3 ani în infrastructura post-recoltare: frigidere, linii de spălare, sortare, calibrare etc. Este evident pentru ambele cazuri că aceste proiecte investiţionale au fost puse în practică şi prin apelarea la resursele creditare ale băncilor comerciale. Or, în situaţia creată, capacitatea de plată şi de rambursare a creditelor riscă să fie compromisă, fapt care inevitabil va duce la creşterea ratei creditelor neperformante. În situaţia dată, intervenţia statului cu anumite măsuri de stabilizare financiară este mai mult decât necesară.

6. Presiuni asupra bugetului. Recent, Guvernul a făcut unele rectificări la buget, care prevăd, în mare parte, un pachet social în preajma alegerilor şi, respectiv, majorarea ponderii cheltuielilor sociale. Or, în situaţia creată, se impune un suport bugetar direct pentru agricultorii afectaţi, însă spaţiile de manevră ale Guvernului pentru a găsi resurse adiţionale sunt foarte limitate. În acest context, singurul colac de salvare pentru agricultori de a primi suport financiar, dar şi de reducere a presiunii pe buget, este acordarea asistenţei din partea donatorilor externi în situaţia de forţă majoră pentru aceste industrii.

7.  Diversificarea pieţelor. Dacă până acum, în special printre producătorii de fructe, a prevalat instinctul de auto-satisfacţie legat de ancorarea de piaţa rusească, şocul embargoului îi va face să caute soluţii pentru a ieşi pe noi pieţe. În acest context, asocierea în grupuri de producători, care să poată asigura regulat loturi de producţie calitative şi omogene, în cantităţi suficiente, reprezintă o condiţie necesară şi obiectivă pentru producătorii de fructe.

Aşadar, este clar că, cel puţin pe termen scurt şi mediu, impactul embargourilor ruseşti asupra economiei naţionale va fi resimţit destul de dureros. Totuşi, cu o mobilizare exemplară atât din partea producătorilor, cât şi a autorităţilor, această situaţie poate fi transformată în oportunitatea de a deveni mai competitivi şi mai independenţi. Şantajul şi poziţia de forţă este o stare dominantă a politicilor ruseşti şi, chiar dacă revenirea pe piaţa rusă va fi mai rapidă (ceea ce sincer ne dorim cu toţii), efortul de diversificare a pieţelor trebuie să fie un imperativ strategic.

Analiza a fost preluată integral de pe blogul madanstas.blogspot.com, cu permisiunea autorului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările