Amânarea semnării Acordului de Liber Schimb va duce la creşterea influenţei ruseşti şi la instaurarea unui guvern anti-european la Chişinău

Amânarea semnării Acordului de Liber Schimb va duce la creşterea influenţei ruseşti şi la instaurarea unui guvern anti-european la Chişinău

Tirotex este cea mai mare fabrică de textile din regiune şi îşi exportă cea mai mare a producţiei în UE FOTO Tirotex.com

Economiştii de la Expert-Grup au analizat beneficiile şi eventualele efecte negative ale Acordului de Liber Schimb cu UE. Specialiştii susţin că documentul va crea motivaţii economice şi pentru proprietarii de companii de peste Nistru, contribuind şi la reintegrarea ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Semnarea între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, ca parte a Acordului de Asociere, va avea o serie de implicaţii politice, juridice şi economice, constată specialiştii de la Centrul Analitic Expert-Grup. În opinia experţilor, documentul va avea şi impact geopolitic major, deoarece va reduce influenţa Rusiei în ţara noastră, sporind astfel rolul UE.

Numai că nu Chişinăul decide

„Zona de Liber Schimb va schimba fundamentul juridic al relaţiilor comerciale dintre Moldova şi UE şi va duce la anularea preferinţelor comerciale autonome. Această schimbare va avea un beneficiu important: UE nu va mai putea să retragă ţării noastre concesiunile comerciale, invocând cauze ce nu sunt legate de relaţiile comerciale, de exemplu cele legate de respectarea drepturilor de muncă sau drepturilor omului“, susţine economistul Adrian Lupuşor.

Expertul mai afirmă că semnarea documentului reprezintă şi un risc major, pentru că, astăzi Chişinăul nu poate să garanteze implementarea efectivă, universală şi uniformă a acordului pe teritoriul pe care nu-l controlează. „Republica Moldova poate avea probleme în asigurarea respectării regulilor de origine pentru exporturile efectuate de companiile transnistrene, chiar şi în cazul când acestea sunt înregistrate la Chişinău“, a precizat Lupuşor.

Valentina Popa, inspector din cadrul Serviciului Vamal, în contrazice însă pe expert. Potrivit ei, cel puţin o dată în an vameşii moldoveni inspectează, fără probleme, întreprinderile de peste Nistru. „Cerinţele de origine sunt respectate de cele 300 de companii ce exportă în UE. Cota acestora este de 6% din toate certificatele de origine eliberate de noi. În acelaşi timp, doar 2% din cazurile în care UE cere o verificare suplimentară a cerinţelor se referă la întreprinderile din Transnistria“, a spus specialistul de la Vamă.

Rusia, principala piedică

O altă problemă va constitui faptul că regiunea aplică standarde împrumutate în special de la Federaţia Rusă, în timp ce Republica Moldova trece la cele ale UE. Valeriu Prohniţchi, directorul Expert-Grup, susţine că va fi dificil în acest sens de trecut peste influenţa pe care o are Rusia în regiune şi datorită asistenţei financiare pe care aceasta o acordă. „Anual Rusia alocă Tiraspolului o asistenţă directă şi indirectă de circa 700 de milioane de dolari. Va fi dificil ca Republica Moldova împreună cu UE să găsească resurse ca să contrabalanseze acest ajutor“, explică economistul.

Reprezentanţii autorităţilor susţin însă că întreprinderile din regiunea transnistreană s-au adaptat la cerinţele UE, atunci când a fost nevoie. „În prezent exporturile din regiune se fac exclusiv prin intermediul Chişinăului şi circa 46% din mărfuri iau calea UE, iar 45% se duc în statele CSI“, a explicat Nicolae Moroz, consultant al Biroului pentru Reintegrare. Totodată, funcţionarul a precizat că 90% din exporturile din regiunea transnistreană spre UE sunt efectuate de două întreprinderi: Uzina Metalurgică de la Râbniţa şi Combinatul Tirotex, care au fost modernizate şi corespund cerinţelor UE. Experţii mai afirmă că elitele economice de la Tiraspol ar trebui să fie cele mai interesate de Zona de Liber Schimb, pentru că astfel vor avea acces mai uşor la pieţele de desfacere.

Vamă la Nistru, una dintre opţiuni

Experţii au elaborat şase scenarii de evoluţie a situaţiei, în cazul în care Transnistria nu acceptă Zona de Liber Schimb, şi au evaluat riscurile şi beneficiile. „Una dintre opţiunile analizate ar fi instituirea unei frontiere vamale pe Nistru. Aceasta ar putea avea ca efect benefic o securizare a fluxurilor comerciale între UE şi Moldova. Riscul este că o asemenea opţiune poate duce la inversarea actualului curs de reunificare a ţării, la izolarea internaţională a regiunii separatiste şi poate provoca chiar confruntări în Zona de Securitate“, constată Adrian Lupuşor.

Amânarea semnării Acordului ar fi o catastrofă politică

O altă opţiune este suspendarea sau amânarea de către UE a semnării şi ratificării Acordului de Liber Schimb. Cel mai mare beneficiar în acest caz va fi Rusia. „Astfel, UE va evita o posibilă criză în relaţiile cu Rusia. În schimb aceasta va constitui o lovitură de imagine dată atât UE şi Politicii de Vecinătate, cât şi AIE, iar, în final, va duce la creşterea influenţei ruseşti şi la instaurarea unui guvern anti-european la Chişinău“, estimează economistul.

În opinia specialistului, opţiunea cea mai bună ar fi ca UE să accepte implementarea acordului în Republica Moldova (inclusiv Transnistria), cu crearea posturilor de monitorizare şi control de-a lungul râului Nistru şi a frontierei cu Ucraina. „În acest caz am putea asista la o europenizare graduală a Transnistriei şi la accelerarea europenizării Republicii Moldova“, susţine Lupuşor.
Potrivit lui Valeriu Prohniţchi, integrarea în UE va stimula reîntregirea ţării.

Analistul Cornel Ciurea consideră însă că o astfel de abordare este greşită şi că procesul de reintegrare trebuie să meargă cel puţin în pas cu integrarea în UE şi nicidecum în urma acestui proces.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările