Afacere de zeci de milioane. O firmă suspectă a fost selectată de Ministerul Sănătăţii să ofere servicii de dializă

Afacere de zeci de milioane. O firmă suspectă a fost selectată de Ministerul Sănătăţii să ofere servicii de dializă

Majoritatea sistemelor de dializa din Moldova sunt învechite şi necesită modermizare FOTO Adevarul

Ministerul Sănătăţii anunţă că un consorţiu german a câştigat concursul de parteneriat public-privat pentru secţiile de dializă din 12 instituţii medicale. Firma însă a fost fondată doar cu o lună înainte de licitaţie

Concursul privind parteneriatul public-privat în cadrul căruia urmează a fi modernizate 12 instituţii medicale din Republica Moldova a fost anunţat la 8 noiembrie 2013. La începutul lunii ianuarie 2014, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit cu 60 de zile.

Consorţiu sau firmă dubioasă?

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii caietul de sarcini a fost cumpărat de opt companii, dar la concurs au participat doar două firme. După aproape cinci luni de la anunţarea licitaţiei, Ministerul Sănătăţii a selectat în sfârşit o firmă cu care urmează să semneze un contract. Potrivit unui comunicat informativ publicat în Monitorul Oficial, câştigător a fost declarat consorţiul BB-Hämodialyse Handelsgesellschaft mbH, o firmă total necunoscută.

Din informaţiile publice rezultă că firma a fost fondată la 5 octombrie 2013, numai cu o lună înainte de anunţarea concursului. Înregistrată în orăşelul german Bad Homburg (o suburbie a Frankfurtului), are un capital social de 25.000 de euro. Ca reprezentant apare Silvano Pirritano - un consultant juridic din Malta, stabilit în Germania. Activitatea de bază a companiei ar fi comerţul şi distribuţia produselor farmaceutice şi consumabilelor medicale, în special a echipamentelor de hemodializă. Nu există, însă, niciun număr de telefon sau vreo adresă de e-mail pentru contacte.

CONDIŢII DURE DE CONCURS

Selectarea unui agent economic fără experienţă stârneşte nedumerire, având în vedere că ministerul a impus o serie de condiţii restrictive pentru ofertanţi. Printre altele, partenerul privat trebuia să prezinte dovezi că are o experienţă de cel puţin 25 de ani în domeniul dializei, inclusiv peritoneală. Experienţă era necesară şi în cazul unui consorţiu, măcar pentru un membru al acestuia.
În plus, operatorul trebuie să fie producător al aparatelor şi materialelor consumabile necesare în dializă şi să dovedească faptul că a finanţat sau a organizat finanţări de minimum 250 de milioane de euro în ultimii trei ani. O altă condiţie era să aibă în exploatare cel puţin 2.000 de aparate de hemodializă la nivel mondial şi să poată prezenta o scrisoare bancară de garanţie în valoare de 100.000 de euro.

OFICIALII VORBESC DE UN GIGANT

Alexandru Cerbu, şeful secţiei planificare şi dezvoltare strategică din cadrul Ministerului Sănătăţii, spune că firma selectată este una foarte solidă. „Este vorba, de fapt, de gigantul german B. Braun Avitum, una dintre cele mai mari companii din domeniu, care are peste 200 de centre de dializă în lume“, a precizat oficialul.
Întrebat de ce grupul german nu a participat direct la concurs şi s-a folosit de un intermediar, Alexandru Cerbu a declarat că nu poate oferi mai multe detalii, pentru că ministerul aşteaptă răspunsul companiei la scrisoarea prin care aceasta a fost anunţată despre decizia comisiei de concurs. „Vom face o conferinţă de presă şi vom prezenta toată informaţia“, a spus responsabilul.

Administraţia Ministerului Sănătăţii a refuzat să ofere alte date privitor la acest concurs, invocând clauze de confidenţialitate. Am trimis o solicitare la oficiul central al grupului B. Braun Avitum ca să aflăm dacă a participat sau nu la concursul din Moldova, dar până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns.

LIPSĂ DE TRANSPARENŢĂ

Experţii susţin că autorităţile ar trebui să dea dovadă de o transparenţă şi să facă publice informaţiile privind participanţii şi câştigătorii licitaţiei. „Din păcate, există un gol în legislaţia moldovenească privind parteneriatele public-private. De exemplu, nu este specificat ce documente pot fi făcute publice. În aceste condiţii, autorităţile preferă să declare confidenţiale multe din informaţiile de interes public chiar şi atunci când nu e cazul“, consideră Dumitru Budianschi, director de programe la Centrul analitic independent Expert-Grup.

Şi Viorel Soltan, directorul Centrului de Politici şi Analize în Sănătate (PAS) susţine că în procesul de selectare a companiei a fost puţină transparenţă. „În afară de procesul verbal al comisiei de selectare, care nu a fost publicat, trebuia să existe şi un studiu de fezabilitate privind lucrările ce ar urma să fie efectuate în cadrul acestui parteneriat. Nimeni, însă, nu a văzut un astfel de document“, precizează specialistul, amintind că şi în trecut au existat dubii privind corectitudinea desfăşurării unor concursuri similare, la Spitalul Republican.

12 SPITALE PE 12 ANI

Compania trebuie să modernizeze centrele de dializă de la Spitalul Republican, Institutul Mamei şi Copilului, Spitalul de Urgenţă şi Spitalul „Sfânta Treime“ din Chişinău, Spitalul municipal din Bălţi şi cele raionale din Cahul şi Comrat. În plus, va deschide centre de dializă în spitalele din Edineţ, Drochia, Ungheni, Soroca şi Căuşeni şi va putea administra toate aceste secţii timp de 12 ani.

Există un gol în legislaţia privind parteneriatele public-private. De exemplu, nu este specificat ce documente pot fi făcute publice.
Dumitru Budianschi, Economist

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: