Şapte măsuri urgente. Experţii au prezentat un plan anticriză pentru salvarea sectorului bancar

Centrul Analitic „Expert-Grup” a prezentat şapte măsuri care trebuie implementate urgent pentru salvarea sectorului bancar, menţionând că criza din acest sistem a perturbat economia Republicii Moldova.

Centrul „Expert-Grup”  a prezentat, luni, 8 februarie, planul pentru consolidarea sisitemului bancar, care include şapte măsuri necesare a fi implementate în următorii doi ani.

Potrivit directorului executiv al „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, devalorizarea leului cu 25%, pierderea încrederii populaţiei în bănci, dolarizarea depozitelor şi reducerea creditării cu peste 51% sunt consecinţe ale crizei din sistemul bancar. În acelaşi timp, experţii susţin că această criză care a afectat foarte multa economia Republicii Moldova poate fi atenuată prin intermediul unui plan care include şapte măsuri urgente.  

Independenţa BNM şi o administrare mai bună a băncilor

Astfel, reprezentanţii „Expert-Grup” susţin că la baza Planului de consolidare a sectorului bancar stau două principii fundamentale. Este vorba despre prezenţa unei bănci centrale independente şi bine echipate cu instrumente moderne de monitorizare şi reglementare bancară, precum şi despre faptul ca băncile comerciale să fie administrate şi deţinute de persoane profesioniste şi integre, cu guvernanţă corporativă exemplară şi suficient capitalizate pentru a putea absorbi pe cont propriu orice eşec de management.

Prima măsură care trebuie implementată se referă la consolidarea independenţei BNM  prin eliminarea oricăror posibilităţi de influenţare şi presiune a instituţiei din partea politicienilor sau a mediilor private. De asemenea, Expert-Grup notează că este necesară îmbunătăţirea mecanismelor de supraveghere bancară prin diminuarea factorului uman în procesul de monitorizare şi reglementare cu ajutorul tehnologiilor informaţionale, creşterea capacităţii BNM în a identifica şi contracara activităţile concertate, înăsprirea sancţiunilor penale pentru bănci.  

Test privind integritatea şi transparenţa acţionarilor

Una din problemele „dureroase” ale sectorului bancar, cum ar fi lipsa de transparenţă a bancherilor, poate fi soluţionată, în opinia autorilor planului, prin instituirea unui mecanism clar de evaluare a „calităţii” acţionarilor pentru a nu admite deţinerea acţiunilor bancare de către persoane cu profil de integritate dubios. „Acţiunile trebuie să vizeze implementarea şi instituţionalizarea testului fit-and-proper, care se referă la standarde minime de integritate şi transparenţă şi facilitarea schimbului de informaţii cu statele de reşedinţă a acţionarilor finali ai băncilor”, au precizat experţii.

O altă măsură care trebuie aplicată urgent pentru a evita aprofundarea crizei din sectorul bancar se referă la guvernanţa corporativă a băncilor. Pentru a îmbunătăţi situaţia la acest capitol, economiştii consideră că autorităţile trebuie să elaboreze şi să promoveze un Cod general de guvernanţă corporativă, prezentarea rapoartelor privind transparenţa gestionării riscurilor şi promovarea unor standarde etice şi profesionale pentru managerii băncilor. În acelaşi timp, guvernarea băncilor cu încălcări ar trebui sancţionată mai dur.

„De-offshorizarea” băncilor

Autorii studiului propun, cu referire la responsabilizarea managerilor bancari, dezvoltarea principiului verificării duble (eng: four eye approach), obligarea acţionarilor să acopere din sursele proprii pierderile şi orice alte consecinţe ale management-ului defectuos. „În esenţă, este necesar de dezvoltat un sistem în care greşelile bancherilor să fie plătite tot de bancheri, nu de cetăţeni”, a menţionat Adria Lupuşor.

Al şaselea punct al planului prevede „de-offshorizarea” sectorului bancar prin interzicerea oricăror interacţiuni dintre bănci şi companiile din regiunile care nu respectă standardele de transparenţă, precum şi armonizarea legislaţiei cu prevederile UE în domeniul spălării banilor. În acelaşi timp, „Expert-Grup” consideră indispensabilă creşterea capacităţii băncilor de a absorbi pierderi prin „revizuirea indicatorilor prudenţiali conform prevederilor Basel III, delimitarea unor cerinţe stringente pentru băncile mari în raport cu băncile mici şi majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare”.

Potrivit „Expert-Grup”, cele mai grave probleme care afectează activitatea băncilor din Republica Moldova şi descriu criza din sector sunt nivelul slab de independenţă al BNM, lacunele în supravegherea bancară, lipsa de transparenţă, calitatea proastă a guvernanţei corporative, deficienţele în responsabilitatea managerilor băncilor, offshorizarea şi capacitatea mică de a absorbi pierderile.

Menţionăm că guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a negat că sistemul bancar s-ar confrunta cu mari dificultăţi, precizând că băncile sunt suficient de capitalizate şi dispun de suficiente lichidităţi, calificând declaraţiile mai multor experţi drept tentative de a crea panică.