18 milioane de dolari au pierdut companiile vinicole moldoveneşti din cauza embargoului pe vinuri pus de Federaţia Rusă

În primele trei luni ale anului exporturile moldoveneşti de băuturi alcoolice s-au redus cu 28%, inclusiv de două ori spre CSI, ca urmare a embargoului pe vinuri impus de Rusia, transmite IPN cu referire la studiul „Analiza situaţiei financiare a sectorului de vinificaţie în contextul embargoului impus de autorităţile ruse cu începere din septembrie 2013”, realizat de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, cu concursul proiectului USAID CEED II.

Studiul a fost efectuat în baza informaţiilor, colectate de la 18 companii vinicole din Republica Moldova, care deţineau o cotă dominantă la exportul de vinuri pe piaţa rusă. Pierderile acestora şi altor companii, care aveau livrări de vinuri pe această piaţă numai în 2013 au depăşit 18 mln dolari şi acestea continuă în anul curent.

„Sunt pierderi financiare directe. Dar la fel de grave sunt  şi alte consecinţe ale embargoului. Una este creşterea substanţială a presiunii creditelor contractate anterior, circa 63,6% din soldul creditelor bancare pe termen lung revenindu-le acestor companii. Problemele lor majore în prezent sunt legate de imobilizările mari de resurse în stocuri, datoriile faţă de bănci şi furnizorii de materie primă”, a menţionat autorul studiului Andrei Crigan.

Companiile din domeniul vitivinicol se confruntă şi cu alte probleme, inclusiv rotaţia lentă a capitalului circulant, dezechilibrele legate de finanţarea activelor curente, creşterea presiunii creditelor asupra vinificatorilor, care se reflectă prin majorarea ratei creditelor neperformante. Doar pe parcursul anului curent rata creditelor neperformante a sporit cu 5 puncte procentuale, faţă de finele anului trecut, alcătuind 17 la sută. Pe total economie, acest indicator era de 13 la sută.

„Atâta timp cât întreprinderile vinicole reuşesc să menţină vânzările, relativ înalte, probleme de gestiune a întreprinderilor respective nu ar trebui să existe, însă situaţia poate ieşi de sub control, dacă vânzările(pe alte pieţe) scad. Multe întreprinderi pot intra în insolvabilitate”, a adăugat Crigan.

Studiul recomandă intervenţia statului pentru a diminua consecinţele embargoului. Printre măsurile propuse se înscrie crearea unui fond pentru restructurare creditelor vinificatorilor, accesate de la băncile comerciale, subvenţionarea dobânzilor în special la creditele pentru infrastructura post-recoltare şi pentru procesare. Alte propuneri ţin de relaxarea condiţiilor de creditare şi urgentarea lansării operaţiunilor de leasing în cadrul proiectului Filiera Vinului, instituirea unei Agenţii pentru garantarea exporturilor, promovarea consumului de vin autohton pe piaţa locală.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a spus că salvarea, nu una de moment, dar una durabilă o poate oferi doar reorientarea pe alte pieţe

„Mă bucur că întreprinderile vinicole au înţeles lucrul acesta. Avem speranţe că vom putea majora cu mult exporturile pe piaţa comunitară, care est deschisă pentru Moldova, de asemenea, o cantitate mai mare de vin vom livra pe piaţa SUA, mâine plec într-o deplasare în China, unde, de asemenea, vor fi majorate livrările. Am întârziat cu această reorientare, trebuia făcută si din 2000 sau după primul embargou, acum nu ne-a rămas altceva decât să ne mişcăm cât mai dinamic”, a specificat Vasile Bumacov.