Øystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei în România şi Moldova: „Moldova trebuie să scape de corupție“

Șeful misiunii diplomatice a Norvegiei, una dintre cele mai mari şi dezvoltate ţări din Europa, a vorbit despre cum putem evolua din punct de vedere economic și social și care este rolul cetățeanului în societate. Trebuie să scăpăm de corupţie, să muncim mai mult şi să tindem spre o supremaţie a legii, ne sugerează diplomatul.

Adevărul: Dle ambasador, Moldova este cunoscută ca fiind cea mai săracă ţară din Europa. Ce trebuie să facă pentru ase deszolta şi a-şi schimba imaginea în faţa europenilor?

Øystein Hovdkinn: Să se dezvolte economic şi să atragă investiţii străine. Moldova trebuie să depună efortul pentru a implementa toate angajamentele negociate cu UE. De asemenea, trebuie să combată corupţia şi să tindă spre dezvoltarea unei societăţi la baza căreia este supremaţia legii. Cetăţenii sunt cei care trebuie să facă diferenţa, să contribuie la dezvoltarea reală a Moldovei. În această privinţă, în 2007, Guvernul norvegian a semnat un Memorandum bilateral ce a pus baza Misiunii Norvegiene pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova (NORLAM). Scopul NORLAM este să asiste la construirea competenţelor în domeniul judiciar pentru a spori eficienţa instituţiilor ce garantează drepturile omului şi supremaţia legii.

Chiar dacă Norvegia are o relaţie foarte bună cu UE, nu este membru, iar majoritatea oamenilor votează împotriva aderării. Cum se explică aceste lucruri?

Norvegienii au refuzat aderarea la Uniunea Europeană de două ori, în 1972 şi în 1994. Le este frică să nu piardă independenţa. Pentru mulţi norvegieni şi oraşul Oslo este prea departe. Oamenii nu doresc ca deciziile să fie luate în altă parte decât în ţara lor. Chiar şi aşa, datorită participării Norvegiei pe piaţa internă a Uniunii Europene şi în spaţiul Schengen, nu suntem o ţară mai independentă decât ţările-membre. Norvegia menţine relaţii strânse cu UE, dar şi cu SUA. De asemenea, ţara noastră este una dintre cei mai mari contribuitori ai Naţiunilor Unite şi fondatoare a NATO, Consiliului Europei şi OSCE.

Norvegia face parte din grupul ţărilor cu cel mai înalt PIB pe cap de locuitor din lume. Care este secretul acestui rezultat?

Într-adevăr Norvegia este pe locul doi la capitolul PIB pe cap de locuitor din Europa, după Luxembourg, şi locul patru cu cel mai mare PIB în lume. De asemenea, este cotată ca fiind cea mai bogată ţară din lume având un nivel de trai foarte înalt. Acesta este rezultatul unei economii funcţionale, a politicienilor ce servesc ţara şi nu interesului personal, a unei rate înalte a ocupării forţei de muncă (aproximativ 73% din populaţie). Totodată, este rezultatul unei societăţi ce are la bază supremaţia legii, valori precum solidaritate şi egalitate. Poate că este şi vorba de noroc. Norvegia este înzestrată cu resurse naturale incluzând petrolul, hidrocentralele, peştii şi pădurile. Rezervele de petrol şi gaz au fost descoperite în 1960 ceea ce a dus la o explozie a economiei. Totuşi, spre deosebire de celelalte ţări, o mare parte a veniturilor au fost puse în rezervă într-un Fond al petrolului creat de Guvern în 1990. În 2006 acesta a fost redenumit în Fondul de Pensii al Norvegiei. Acesta are rolul de a asigura veniturile de viitor a bugetului de stat, după ce era petrolului se va încheia. Astăzi el are 400.000 de miliarde de euro pentru o ţară a cărei populaţie depăşeşte doar un pic pe cea a Moldovei.

Cât de util este acest fond pentru dezvoltarea ţării şi cât anume primesc tinerii?

Fondul de Pensii al Norvegiei este cel mai mare fond european şi poate chiar din lume. Acesta reprezintă siguranţa populaţiei ce îmbătrâneşte. El este completat cu venituri din petrol, taxe şi dividende. Majoritatea banilor sunt investiţi în străinătate, în aşa fel încât să nu distrugă economia naţională. Nu este un fond special pentru aprovizionarea tinerilor, dar ei fac parte din populaţia ce beneficiază de acesta. Un exemplu ar fi educaţie gratuită (incluzând univesitatea), un drept incontestabil de toate partidele norvegiene. Prin intermediul Fondului de împrumuturi publice pentru educaţie, fiecare student este premiat cu o combinaţie de burse şi împrumuturi ce asigură accesul la educaţie.

Cum putem combate corupţia atâta timp cât avem salarii mici şi un nivel de trai scăzut?

Cu siguranţă, corupţia este o problemă mare. Corupţia fură de la comunitate. Indiferent de circumstanţe, un hoţ este hoţ şi trebuie să existe sancţiuni legale împotriva oricăror forme de corupţie. Crearea unui organ legal ce luptă împotriva corupţiei este un început, dar aceasta este o schimbare ce trebuie făcută la nivel mintal.

Care sunt cele mai importante proiecte norvegiene realizate în ultimii doi ani în Moldova?

Ministerul Afacerilor Externe are un buget de trei milioane de euro anual pentru Moldova pentru proiecte de cooperare şi ajutor umanitar. Fondurile sunt alocate diferitor organizaţii. Scopul acestora este de a contribui la procesul de reformare a Moldovei, dezvoltarea resurselor umane, combaterea sărăciei şi protejarea drepturilor omului. Unul dintre cele mai mari proiecte este NORLAM. Incubatorul de Afaceri din Soroca este un alt proiect major ce asigură suport legal şi financiar companiilor începătoare. Moldova Ortofoto este un alt proiect de asistenţă bilaterală. Ultimul proiect pe care aş vrea să-l menţionez este Call Center care oferă informaţii în probleme consulare. Acesta este implementat de PNUD, cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei şi Agenţia de Cooperare şi Dezvoltare a Turciei.

Intenţionaţi să aprofundaţi relaţiile cu Moldova?

Am putea avea proiecte de cooperare ce ar putea rezulta din vizita lui Vlad Filat în Norvegia (din 14 septembrie). Atunci premierul se va întâlni cu premierul Stoltenberg şi poate cu ministrul comerţului şi al industriei. Scopul vizitei este explorarea posibilităţilor de cooperare în domeniul comerţului şi a businessului.

Promotor al politicilor de mediu

Cât de important este mediul într-o lume a globalizării şi cum ar putea Moldova spori responsabilitatea cetăţenilor faţă de mediul înconjurător?

Norvegienii au fost dintotdeauna puternic legaţi de natură. Fiecare norvegian are o casă la ţară. Ne place să mergem cu bicicleta, să schiem, să facem drumeţii; ne deranjează poluarea şi să vedem că mediul suferă din pricina unei exploatări iresponsabile. Astfel Norvegia este prima ţară din lume care a înfiinţat un minister al mediului. De atunci am implementat o politică extinsă de protecţie a mediului, de la reciclarea deşeurilor menajere la dezvoltarea energiei regenerabile. Este posibil ca grija faţă de natură să justifice această atitudine. Norvegia şi-a asumat, în plan internaţional, poziţia de promotor al politicilor de protecţie a mediului înconjurător. În ultima vreme, problema esenţială este legată de emisiile de CO2. Ţara noastră este unul dintre marii producători de petrol şi de gaze din lume şi ocupăm locul trei pe plan mondial la exportul acestora. Folosirea combustibililor fosili contribuie la emisiile de CO2 şi la încălzirea globală. Aşadar înţelegem să fim responsabili. Dorim să contribuim cât de mult putem la stoparea şi la reducerea emisiilor de CO2 şi a altor gaze cu efect de seră. Această grijă vine atât din dragostea noastră faţă de natură, pe care ne dorim să o păstrăm cât mai curată, cât şi din faptul că suntem conştienţi cu privire la efectul tehnologiei moderne asupra mediului.

Cum putem reduce emisiile cu efect de seră?

Dacă nu reducem semnificativ mai cu seamă emisiile de CO2 ne vom confrunta în deceniile următoare cu consecinţe grave. Guvernul norvegian este convins că stocarea şi captarea carbonului are mare potenţial de a contribui la protejarea mediului. În orice caz, lupta împotriva poluării ar trebui să fie un ţel comun, care să implice iniţiative publice şi private deopotrivă. În Norvegia, Parlamentul a aprobat trei parteneriate public- private în arii de intervenţie legate de infrastructura drumurilor, sănătate şi apărare. Există multe asemenea iniţiative la nivel local şi multe dintre acestea sunt în domeniul mediului, a reciclării deşeurilor mai ales. Sunt de acord că aceasta este o cale de a obţine o dezvoltare sustenabilă, cu firme private care asigură servicii publice pentru beneficiul întregii comunităţi. Sunt de părere că este un parteneriat din care toţi au ceva de câştigat şi care contribuie la dezvoltarea comunităţii.