VIDEO Găgăuzia, ţinutul unde româna e limbă străină

VIDEO Găgăuzia, ţinutul unde româna e limbă străină

Educatoarea Elena Gheorghieva îi învaţă pe copii româna, prin joc

COMRAT: Oficial, preşcolarii şi elevii din comunitatea găgăuză sunt educaţi şi în limba română. Practic, puţini dintre ei ştiu să lege câteva propoziţii.În schimb, rusa este singurul grai în care oamenii se înţeleg indiferent de etnie, atât pe stradă, cât şi în instituţiile publice.

Ştiri pe aceeaşi temă

100 de kilometri. Atât îi desparte pe moldovenii din Chişinău de fraţii din Găgăuzia. Aceeaşi ţară, acelaşi trai, aceleaşi nevoi şi speranţe în sufletele oamenilor. Până şi magazine frumoase găseşti ca-n capitală. O scurtă vizită în centrul administrativ Comrat ne face să ne simţim însă ca într-o altă ţară. Una în care limba română e străină, de la copilul de grădiniţă până la şefii instituţiilor de stat.
Ajunşi în centrul oraşului, căutăm din priviri o grădiniţă. Încercăm să găsim lămuriri la un localnic. „Şto? bradiniţă?", ne întreabă nedumerit omul, într-un grai amestecat, stâlcind şi un cuvânt românesc. Derutaţi, ridicăm din umeri în aşteptarea unui răspuns. „Govorite porusski, pojalusta (vorbiţi ruseşte, vă rog - nr.)", continuă omul indignat.


Alfabetizare la grădiniţă


Ne descurcăm singuri şi găsim la periferie o grădiniţă. Ca şi în celelalte din oraş româna nu se învaţă ca la carte. Micuţii de aici sunt totuşi norocoşi şi au parte de un program pilot de educaţie cu o zi de vorbire în română şi alta în găgăuză. „Părinţii de această etnie vor ca odraselele lor să cunoască româna pentru că atunci când se duc la şcoală întâmpină dificultăţi. În schimb, moldovenii îşi duc micuţii doar la grădiniţele ruseşti", spune Ana Croitor, directoarea unităţii de învăţământ.
Cea care-i învaţă pe copiii buchia limbii române este chiar o găgăuză, Elena Gheorghieva (25 de ani), absolventă de Litere. „În facultate, făceam practica la Piaţa Centrală din oraş, unde discutam cu ţăranii. Unde în altă parte să vorbesc aici româneşte?", ne explică educatoarea. În jurul ei o ceată de pitici bolborosesc câteva cuvinte româneşti. „Bună ziua. Cum te cheamă", ne întreabă mirată Ela, o micuţă de patru ani. Discuţia se opreşte însă aici pentru că fetiţa, ca şi colegii ei din grupă, reuşesc cu greu să lege alte propoziţii.


La şcoală româna, pe stradă rusa


Grădiniţele nu sunt singurele instituţii şcolare din Comrat în care învăţăceii abia desluşesc tainele limbii de stat. La Şcoala Nr. 2, elevilor li se predă doar în rusă, mai puţin patru ore pe săptămână în care este trecută în orar româna. Tatiana a reuşit în şapte ani de şcoală să înveţe doar „da" şi „nu", iar restul discuţiilor le poartă numai în rusă.
Gard în gard cu Şcoala Nr. 2 este Liceul „Mihai Eminescu". Pereţii plini cu citate din Eminescu sau Grigore Vieru, portretele scriitorilor români, dar şi imnul ţării sunt primele indicii că totuşi eşti în ţara ta. „La şcoală vorbesc româna, numai aşa se predă. Pe stradă vorbesc cu oamenii numai în rusă. Altfel nu te înţelegi cu nimeni", spune liceana Livia Bucur.

Citeşte şi: ”Vorbesc aceeaşi limbă după un pahar la crâşma din sat”


Funcţionari şcoliţi degeaba


Limba rusă este la ea acasă şi în rândul funcţionarilor de la Primăria Comrat. Aici, de la secretară până la şefi, toţi vorbesc doar în limba lui Puşkin. Angajaţii municipalităţii au făcut totuşi cursuri de învăţare a limbii române, pe banii OSCE. Practica arată însă că lecţiile, care au costat peste un milion de lei, le-au făcut aproape degeaba. Pentru demonstra că totuşi cunosc limba ţării, adjuncta şefei Direcţiei de Învăţământ şopteşte câteva strofe din „Rugă pentru părinţi", celebra poezie a lui Adrian Păunescu.

Vezi mai jos cum cântă copiii găgăuzi în română




Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările