VIDEO Curtea Supremă de Justiţie va fi compusă doar din 17 judecători şi va avea competenţe limitate. A fost prezentat conceptul reformei justiţiei

Ministra Justiţiei, Olesea Stamate, a prezentat miercuri, 28 august, conceptul reformei justiţiei din Republica Moldova. Potrivit documentului, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va fi compusă din 17 judecători şi nu din 33, precum este actualmente. De asemenea, se propune ca CSJ să aibă competenţe mai înguste şi anume să se preocupe de „unificarea practicii judiciare şi mai puţin pe examinarea în fond a cauzelor”.

Pentru a stabili care din judecători vor rămâne în noua componenţă a CSJ, aceştia vor fi supuşi unui mecanism de evaluare externă, efectuat de o comisie compusă din 18 membri, „profesionişti cu o reputaţie ireporoşabilă, inclusiv şase experţi europeni, foşti judecători şi procurori”.

În urma raportului comisiei respective, judecătorul fie va rămâne să activeze în cadrul Curţii, dacă va obţine un aviz pozitiv, sau, în caz contrar, i se va propune transferul în altă instanţă.

Această comisie va evalua preşedinţii şi vicepreşedinţii Curţilor de Apel.

Prezent la eveniment, Igor Dodon a declarat că „în unele state din regiune, după o astfel de evaluare, 50% din procurori, judecători au plecat singuri. Au înţeles că trebuie să explice de unde casele, maşinile, banii şi au plecat singuri”.

Reforma justiţiei presupune şi completarea membrilor Curţii Supreme de Justiţie cu încă trei membri. Doi dintre ei ar urma să fie numiţi de Guvern şi unul de Preşedinţie.

„Propunem asigurarea unei reprezentări veritabile a sistemului judecătoresc în CSM, astfel încât din cei şase judecători actualmente aleşi de adunarea generală a judecătorilor în CSM, trei să fie de la nivelul primei instanţe, doi - de la curţile de apel şi unul de la CSJ”, a afirmat Stamate.

În ceea ce priveşte Procuratura Anticorupţie (PA), Ministerul Justiţiei propune ca această instituţie să se concentreze pe investigarea cauzelor de corupţie mare: „astfel vom transfera o parte din competenţele actuale ce ţin de corupţia sistemică către CNA”. 

„Totodată, procurorii din PA vor fi supuşi aceluiaşi sistem de evaluare prin comisia externă creată, similar cu evaluarea judecătorilor. Vor fi evaluaţi şi procurorii şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale, ai procuraturilor specializate şi teritoriale”, a menţionat ministra Justiţiei.

Reforma justiţiei presupune şi suplinirea mebrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) cu încă doi reprezentanţi ai societăţii civile. Unul va fi desemnat de Guvern, altul de Forul Societăţii Civile pentru Parteneriatul Estic. În plus, în componenţa CSP va intra şi preşedintele Uniunii Avocaţilor.

Procurorul general va fi ales de către CSP „în baza unei liste scurte, propuse de Ministerul Justiţiei”, care îi va oferi posibilitatea CSP-lui să desemneze pentru funcţia de procuror general doar unul dintre cei doi candidaţi aleşi de comisia respectivă. În aşa fel, se doreşte ca noul procuror să nu poate fi desemnat exclusiv de CSP, în care actuala guvernare nu are încredere.

„Candidaţii din această listă scurtă urmează să fie selectaţi în bază de concurs de către o comisie creată la Ministerul Justiţiei, din care vor face parte un fost procuror, un fost judecător, ministrul Justiţiei, un reprezentant al societăţii civile şi un psiholog”, a specificat Stamate.

Se propune eliminarea prevederii din legislaţie ce prevede că procurorul general trebuie să aibă obligatoriu cinci ani experienţă în organele procuraturii pentru a fi eligibil să conducă şefia Procuraturii Generale. Astfel, viitorul procuror general va trebui să aibă o experienţă de activitate deja de zece, însă în domeniul judecătoresc, al avocaturii sau al procuraturii.