Universităţile de stat din Moldova, tot mai afectate de scăderea numărului de studenţi

Universităţile de stat din Moldova, tot mai afectate de scăderea numărului de studenţi

FOTo IPN

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine că al 12-lea an consecutiv scade numărul de studenţi în universităţile din Moldova. În acest an, numărul acestora s-a redus cu încă 5 mii faţă de anul precedent şi a ajuns la doar 60,6 mii, cea ce este de 2,1 ori mai puţin decât acum 12 ani, când numărul lor maxim a atins nivelul de 128 mii persoane.

Veaceslav Ioniţă a subliniat, într-o analiză pentru IDIS „Viitorul”, că reducerea numărului de studenţi în acest an se deosebeşte cardinal de anii precedenţi prin două aspecte importante:

  1. Reducerea s-a realizat exclusiv din contul studenţilor de la instituţiile superioare de stat. Astfel numărul de studenţi în instituţiile private de învăţământ a rămas neschimbat la nivelul de 10 mii studenţi, iar a celor din instituţiile de stat s-au redus cu aproape 5 mii persoane de la 55,3 mii la 50,6 mii studenţi
  2. Reducerea s-a realizat în cea mai mare parte din contul studenţilor cu frecvenţă la zi. Astfel numărul de studenţi cu frecvenţă redusă a rămas relativ constant 22,1 mii faţă de 22,9 mii persoane. În schimb numărul studenţilor de la secţia zi s-a redus semnificativ de la 42,6 mii persoane la 38,5 mii persoane.

În aceste vremuri de criză pentru sistemul universitar din Moldova se profilează două tendinţe clare: 1) universităţile de stat pierd terenul în faţa celor private, 2) studenţii din varii motive pledează pentru învăţământul cu frecvenţă redusă, cel mai probabil totuşi considerăm că din considerente financiare.

Factorii fundamentali, care stau la baza reducerii cu 67,4 mii a numărului de studenţi din ultimii 12 ani:

  1. Scăderea în continuare a numărului de tineri de vârsta universitară. Astfel dacă în 2008 populaţia cu vârsta cuprinsă între 18-22 ani era de 365 mii persoane, atunci în prezent numărul lor s-a redus până la 219 mii sau cu 146 mii persoane în doar 12 ani. Doar acest factor a determinat reducere numărului de studenţi cu 50 mii persoane.
  2. Înăsprirea condiţiilor la examenele de bacalaureat a dus la scăderea numărului celor care în vârsta universitară doresc să-şi continue studiile la universitate. Însă acest factor noi îl privim mai mult ca factor pozitiv. Universităţile în goana după contracte au anulat orice bariere la admitere. Noi deja am uitat ce înseamnă concurs de admitere. Bacalaureatul a devenit unica formă de examinare în lipsa unor filtre de selecţie din partea universităţilor. Înăsprirea condiţiilor de examene la bacalaureat au lipsit universităţile cu încă circa 3 mii studenţi.
  3. Implementarea învăţământului superior în două cicluri, a dus la faptul că doar 40% din studenţi decid să continue studiile după ciclul II, cea ce a cauzat o reducere a numărului de studenţi cu încă aproximativ 14 mii persoane. Universităţile în dorinţa de a nu pierde contractele, practic promovau 100% studenţi, indiferent de reuşita lor. Iar studiile pe cicluri au devenit unicul instrument de selecţie al studenţilor, cei drept cu consecinţe dramatice pentru bugetele universităţilor.

Expertul afirmă că sub reducerea numărului de tineri de vârsta universitară se ascunde un alt element demografic: unificare familiilor peste hotare, plecarea tinerilor peste hotare şi decizia familiilor de a le asigura studii superioare copiilor.

Însă cea mai mare provocare pentru universităţile din Moldova şi în special cele de stat este lipsa de înţelegere a fenomenelor care au loc.

În „lupta” pentru studenţi, universităţile au declanşat o adevărată ”concurenţă” distructivă între ele, în special asta se referă la universităţile de stat. Este destul de trist să urmăreşti cum în lupta pentru studenţi 2-3 universităţi de stat dublează specialităţile şi luptă pentru acelaşi număr de studenţi, iar pe final în loc de o grupă de 25-30 studenţi, avem 2-3 grupe a câte 10-15 studenţi la 3 universităţi, evident cu costuri duble de pregătire pe fundalul scăderii dramatice a bugetelor universitare. Această luptă între Universităţile de stat au provocat majorarea costurilor de pregătire a unui student în condiţiile de reducere dramatică a bugetelor universitare. Cam proastă consecinţă a unor politic dezechilibrate.

Iar statul urmăreşte pasiv cum această luptă dintre universităţi omoară sistemul nostru de pregătire a tinerilor în învăţământul superior.

În prezent avem nevoie nu de luptă între Universităţi, dar de Crearea unor Alianţe Universitare. Statul nu trebuie să urmărească pasiv cum universităţile sale se distrug reciproc, prin dublarea de specialităţi.

Criza de studenţi a scos în evidenţa de fapt criza sistemului educaţional, care până mai ieri nu se vedea datorită bugetelor enorme provocate de explozia de studenţi în perioada 1997-2008, însă acum este timpul de acţionat. În caz contrar riscăm să pierdem definitiv competiţia cu universităţile străine, iar cei care vor rămâne în Moldova vor studia doar la frecvenţă redusă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: