Trecutul penal al contabilei-şefe de la Ministerul Culturii: a fost condamnată în 2009 pentru că a furat din salarii
0Nadejda Pohilă, şefa Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă a Ministerului Culturii, a fost condamnată penal, acum cinci ani, după ce a fost prinsă că a furat din salariile angajaţilor Inspectoratului Ecologic de Stat, unde deţinea aceeaşi funcţie.
La două săptămâni după ce-am publicat denunţul Nadejdei Pohilă împotriva ex-ministrului Culturii Boris Focşa, s-a găsit şi răspunsul către un deţinut pentru care contabila i-ar fi plătit 400 de euro. „Mie mi-a scris în puşcărie!“, ne-a spus Oleg Chirvas (50 de ani), un fost poliţist judecat pentru escrocherie, intrând în redacţie.
Bărbatul ne-a povestit că a lucrat împreună cu Nadejda Pohilă (47 de ani) la Inspectoratul Ecologic de Stat, pe când instituţia era condusă de generalul Nicolae Alexei. Fiind contabilă-şefă şi acolo, femeia ar fi furat din salariile angajaţilor, fapt pentru care a fost condamnată penal în anul 2009. Fostul coleg a depus o petiţie la Guvern pentru a afla cum o persoană cu un astfel de trecut poate conduce acum Direcţia finanţe şi evidenţă contabilă a Ministerului Culturii.
Printr-o scrisoare expediată pe adresa Penitenciarului numărul 13 din Chişinău, datată cu 14 septembrie 2012, Boris Focşa confirmă că subalterna sa a fost condamnată pentru abuz în serviciu soldat cu urmări grave, însă susţine că antecedentele penale au fost stinse. Prin hotărârea Judecătoriei sectorului Râşcani, care a devenit definitivă pe 25 iunie 2009, ea a fost amendată şi privată de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere timp de şase luni. Potrivit documentului, pe 19 ianuarie 2010, adică la mai puţin de o lună după expirarea acestui termen, a fost angajată în actualul post. „La stabilirea relaţiilor de muncă cu doamna Pohilă Nadejda, Ministerul Culturii nu a comis abateri de la legislaţia în vigoare“, conchide fostul său şef.
Am încercat să aflăm chiar de la funcţionară de ce-a fost nevoie să plătească pentru un răspuns formal, dar aceasta ne-a închis telefonul în nas după ce a auzit întrebarea, iar apoi ne-a respins toate apelurile. La rândul său, Oleg Chirvas este convins că informaţia privind data angajării este falsă.
S-a căit şi a scăpat uşor
Din sentinţa pronunţată de judecătorul Victor Micu pe 10 iunie 2009, aflăm că Nadejda Pohilă, în calitatea sa de şefă a secţiei finanţe şi evidenţă contabilă a Inspectoratului Ecologic de Stat, i-a dat indicaţii, în perioada 2006-2008, consultantei Liliana Leonova să includă în listele salariale prezentate Băncii de Economii şi unele persoane deja eliberate din serviciu sau aflate în concediu de maternitate. În dreptul acestor nume au fost indicate conturile celor două femei. Astfel, pe cardul Nadejdei Pohilă au ajuns 181.888 de lei, iar pe cel al subalternei sale – 142.878 de lei.
În timpul procesului, funcţionarele şi-au recunoscut vinovăţia şi au declarat că „se căiesc sincer“. Tocmai din acest motiv, magistratul a decis să nu le trimită la închisoare. Au fost doar amendate cu câte 10.000 de lei şi li s-a interzis să ocupe funcţii publice timp de jumătate de an. Este pedeapsa cea mai blândă posibilă, având în vedere că infracţiunea prevăzută în articolul 327, alineat 2, litera c din Codul Penal se pedepseşte cu o amendă între 10.000 şi 20.000 de lei sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de până la 5 ani. Decizia nu a fost atacată nici de procurori, nici de inculpate şi a intrat în vigoare peste 15 zile.
Escrocherie cu 5.000 de dolari
Oleg Chirvas susţine că acestea n-ar fi singurele fărădelegi comise de Nadejda Pohilă. „Când premierul Vasile Tarlev l-a scos pe generalul Alexei, am fost redus din funcţie şi urma să primesc o indemnizaţie. Contabila mi-a zis atunci: «Eu îţi dau mai mulţi bani, iar tu-mi dai jumătate înapoi, ca să mă ajuţi pentru că am dosar penal. Când m-am consultat cu altcineva, am înţeles că trebuia să iau legal cei 32.000 de lei, aşa că nu i-am întors niciun ban. Alţii i-au dat. Făcea şi alte scheme: scria că angajaţii sunt în deplasare, în timp ce ei stăteau în birouri“, povesteşte bărbatul, care era bodyguardul generalului Alexei, figurând în acte ca şef adjunct al secţiei cadre.
E uşor de explicat de ce are pică pe fosta colegă. Pe 27 mai 2009, cu puţin timp înainte de a fi condamnată, Nadejda Pohilă a depus o plângere la procuratură şi fostul poliţist a ajuns după gratii. În sesizare, ea a scris că l-a cunoscut pe Oleg Chirvas în septembrie 2007, la serviciu. Acesta i-ar fi cerut cu împrumut 5.000 de dolari pentru a cumpăra un lot de 20 de ari în satul Coloniţa, municipiul Chişinău. Cei doi s-ar fi înţeles să împartă, ulterior, în jumătate atât terenul, cât şi cheltuielile, dar bărbatul ar fi dispărut.
Reclamanta nu a prezentat, însă, niciun document ce ar confirma că i-a transmis banii, iar la proces a venit cu doi martori. Unul dintre aceştia este fiul său, iar celălalt – un prieten de familie, Ghenadie Botnaru, de la care Ion Pohilă ar fi împrumutat, la rândul său, suma de 5.000 de dolari, pe 16 august 2007.
Asta în condiţiile în care tranzacţia de vânzare-cumpărare a avut loc... cu o zi mai devreme. Cel puţin asta demonstrează o recipisă în care sunt indicate numărul şi seria fiecărei bancnote.
Dosar cusut cu aţă albă
În pofida acestor neconcordanţe, Oleg Chirvas a fost condamnat de prima instanţă la 7 ani de închisoare pentru escrocherie în proporţii mari. În iunie 2012, Curtea de Apel Chişinău a menţinut în vigoare sentinţa. Rejudecând cazul, în februarie 2013, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a constatat că „atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au adoptat hotărâri cu erori grave“. Astfel, Colegiul Penal al CSJ a recalificat acţiunile inculpatului, condamnându-l conform articolului 196 al Codului Penal – cauzarea de daune materiale în proporţii mari prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire. De asemenea, CSJ l-a eliberat de pedeapsa penală, pentru că a expirat termenul de prescripţie de 2 ani de la săvârşirea infracţiunii. Bărbatul a pierdut, totuşi, un an de viaţă stând la puşcărie, iar acum se judecă cu statul pentru despăgubiri. În plus, el trebuie să-i dea Nadejdei Pohilă cei 5.000 de dolari şi încă 5.000 de lei pentru prejudiciul moral.
„Dincolo de litera legii, există bun simţ“
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) s-a autosesizat după investigaţia publicată în „Adevărul“ Moldova acum o lună. Dezvăluisem atunci că Nadejda Pohilă l-a acuzat pe fostul ministru al Culturii Boris Focşa de spălare de bani, delapidări şi furturi, recunoscând practic că i-a fost complice. Chiar dacă funcţionara şi-a retras ulterior toate pretenţiile, mai multe documente pe care le-am ataşat la articol probează învinuirile din denunţ. „Acum se examinează aceste materiale, se fac demersuri către anumite autorităţi. Au loc acţiuni investigativ-operative“, a precizat Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a CNA.
Între timp, Nadejda Pohilă îşi continuă activitatea în funcţia de şefă a Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă. „Nu cunosc de vreo anchetă internă, dar în situaţia dată, mai ales că s-au autosesizat organele respective, ţine de competenţa lor. Iar în ceea ce priveşte dacă ea mai lucrează sau nu la minister, trebuie să ţineţi cont de prezumţia de nevinovăţie“, ne-a explicat Elena Stratulat, şefa serviciului juridic al Ministerului Culturii.
Solicitată să comenteze acest caz, Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, a declarat că funcţionara condamnată penal pentru abuz în serviciu nu trebuia să fie angajată într-o astfel de funcţie, chiar dacă îşi ispăşise pedeapsa. „Dincolo de litera legii, există bun simţ şi logică. Faptul că persoane care o dată şi-au permis să fure din banii statului, iar ulterior au comis alte ilegalităţi alături de şefii lor rămân angajaţi pe mine, pur şi simplu, mă depăşeşte. Cu certitudine, dânsa nu trebuie să fie nici pe aproape de contabilitate, dar mai ales să fie şefă. Nu are decât să activeze în domeniul privat, dacă un şef de întreprindere are încredere în ea, dar nu în domeniul public. Nu putem să lăsăm pe mâna oricui banii publici. Cum putem să punem atunci problema privind eficacitatea cheltuirii mijloacelor?“, se întreabă experta.
Investigaţia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice“ desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Se încarcă comentariile...
