Tiraspolul consideră că Chişinăul trebuie să organizeze un referendum cu privire la statutul regiunii din stânga Nistrului

Publicaţia rusă Izvestia scrie că, pentru prima dată după mulţi ani, în Transnistria se vorbeşte despre posibilitatea de a reveni la discuţii privind statutul politic al regiunii. Doar că impune o condiţie: voinţa Parlamentului de la Chişinău şi a poporului de pe malul drept al Nistrului, expusă în cadrul unui referendum cu privire la acest subiect.

Jurnaliştii ruşi afirmă că Chişinăul ar accepta un statut special pentru Transnistria, făcând referire la declaraţiile lui Igor Dodon, care nu o dată afirma despre necesitatea federalizării ţării şi oferii Tiraspolului un statul special.

De partea cealaltă, „preşedintele” regiunii, Vadim Krasnoselskii, a reiterează poziţia Tiraspolului cu fiecare ocazie, şi anume că statutul politic a fost decis la referendumul din 2006, atunci când cetăţenii din stânga Nistrului au pledat pentru independenţă, cu ulterioada aderarea la Rusia.

Cu toate acestea, potrivit Izvestia, retorica lui Krasnoselskii s-ar fi schimbat. 

Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol (Parlamentul regiunii) Alexandr Şerba, afirmă că pentru reluarea negocierilor cu privind statutul politic al Transnistriei trebuie să existe anumite circumstanţe.

Politicianul a remarcat faptul că Moldova este un stat parlamentar. De aceea, astfel de iniţiative ar trebuie să vină din partea Legislativului, dar şi a poporului. Potrivit lui Şerba, Tiraspolul este dispus să participe la negocieri pentru că înţelege că reglementarea conflictului poate avea loc doar prin dialog. 

„Noi trebuie să avem dreptul să mergem la compromisuri reciproce în baza referendumului, ce a avut loc în 2006. În Moldova, din păcate, niciun fel de expunere a voinţei poporului pe această problemă nu au avut loc. Nouă ne e mai uşor să lucrăm când înţelegem că ne preocupăm de realizarea doleanţelor cetăţenilor, dar nu a unor demnitari de stat. Dacă formula noastră este interesantă (legată de organizarea referendumului) noi suntem gata să oferim experinţa noastră la acest subiect şi politicienilor moldoveni”, a declarat Alexandr Şerba.

El a mai adăugat că salută iniţiativele unor politicieni de la Chişinău, dar e de părere că asemenea probleme nu se rezolvă la nivel de Guvern, ci la nivel de Parlament. Pe motiv că există riscul ca semnarea unor acorduri nu va fi respectată în cazul schimbării puterii.

„Dacă Moldova va putea schimba această practică, atunci noi suntem gata de dialog, iar în relaţiile noastre este posibilă o nouă etapă”, a subliniat Şerba.

De asemenea, oficialul de la Tiraspol nu exclude că în regiune ar putea fi repetată organizarea referendumului „dacă actuala ordine de zi va necesita exprimarea voinţei poporului”.

Şerba susţine că nu poate da sfaturi vecinilor cum să procedeze, însă în cazul iniţiativelor de regmelentare a conflictului venite din partea Parlamentului de la Chişinău sau prin organizarea unui plebiscit, se poate de întors la discuţiile privind cele mai sensibile probleme.

Preşedintele Comitetului Dumei de Stat a Rusiei pentru relaţiile cu CSI, Leonid Kalaşnikov, meţionează că se observă o schimbare din partea Moldovei de când Igor Dodon a fost ales în funcţia de şef de stat.

„Despre asta vorbeşte şi faptul că moldovenii pentru prima dată au ales un preşedinte care tranşant îşi expune poziţia sa privind apropierea de Rusia. Transnistrenii văd aceste tendinţe, dar ei trebuie să aştepte şi să contribuie la trezirea Moldovei (malul drept). Întrebarea principală este: va putea Dodon să continue acest drum? Asta tot preocupă pe transnistreni. Trebuie să-l ajutăm pe Igor Dodon”, a declarat pentru Izvestia.