Tensiunile dintre etnii, reaprinse de o declaraţie

Mulţi elevi de la liceele ruse consideră că nu au nevoie să cunoască limba română FOTO: Dumitru Goncear

Afirmaţiile făcute săptămâna trecută de liberala Ana Guţu, referitoare la integrarea tinerilor ruşi au amintit pentru a câta oară cât de sensibil este acest subiect chiar şi la 21 de ani de la proclamarea independenţei.

Săptămâna trecută, o declaraţie a parlamentarei Ana Guţu referitoare la situaţia câtorva clase cu predare în rusă din Liceul moldo-rus „Dmitrie Cantemir“ din Glodeni a declanşat un val de nemulţumiri în rândul alolingvilor. Elevii din aceste clase ar urma să treacă în alt liceu, conform unei decizii a Consiliului raional legate de optimizarea reţelei şcolare.

Deputata a făcut decât să susţină hotărârea edililor şi să vină cu o propunere de alternativă: cei care vor să rămână în liceu să fie integraţi în clasele cu predare în română. În context, Ana Guţu şi-a exprimat poziţia în general faţă de problema integrării minorităţilor naţionale. Potrivit ei, dacă păstrăm actuala stare de lucruri, „nu facem decât să accentuăm segregarea şi prăpastia dintre vorbitorii de română şi cei de rusă“.

Ameninţată cu moartea

Reacţiile dure care au urmat au amintit încă o dată cât de sensibil este acest subiect chiar şi la 21 de ani de la independenţă. Deputata Ana Guţu susţine că, în urma declaraţiilor, a fost ameninţată cu moartea, iar Liga tineretului rus a protestat ieri în faţa sediului PL.

„De fapt, am încercat să spun că aceste etnii ar trebui să-şi revadă atitudinea. A fost o remarcă şi la adresa Ministerului Educaţiei, care nu are o viziune foarte clară. Care este strategia ministerului? Ea nu există, pentru că ne temem să vorbim despre acest subiect. La urma urmei, să citească rezoluţiile APCE care spun că minorităţile sunt obligate să se integreze în societăţile ce le-au primit“, susţine Ana Guţu.

Deputata aduce exemplul vecinilor din Est. „Ucraina demult şi-a rezolvat problema. Nu există nici şcoli cu predare exclusiv în limba rusă, nici grupe academice în rusă. În afară de ucraineană, este interzisă instruirea în orice altă limbă. Este şi asta o extremă“, recunoaşte liberala.

„Ar trebui să stea la închisoare“

O contrazice preşedintele Congresului Comunităţilor Ruseşti din Moldova, care susţină că Ana Guţu nu ştie ce se întâmplă în alte ţări.

„Societatea trebuie liniştită, iar ceea ce face Ana Guţu, din contra, o tulbură. Sunt împotriva unor răfuieli, dar, dacă e responsabilă de un conflict în ţară, ar trebui să stea la închisoare. Cred că societatea civilă ar trebui să reacţioneze prompt la astfel de declaraţii naţionaliste, or, asta ar putea duce la un război civil. Ţinând cont de situaţia în care s-au pomenit oamenii, vor împuşca fără să se gândească“, a răbufnit Valeri Klimenko.

Am încercat să aflăm cum văd tinerii de la Liceul rus „Nicolai Gogol“ din Chişinău această problemă. „Ştiu doar câteva cuvinte în română, dar nu le folosesc şi nici nu voi avea nevoie de ele. Voi pleca în Rusia după clasa a 9-a. Poate unii vor merge la universitate, dar nu cu predare în limba română“, ne spune Nichita Kleapiţchi, elev în clasa a 6-a. 

„Am dreptul să învăţ în rusă. În paşaportul meu este scris că sunt cetăţean rus. Ar fi bine ca rusa să fie a doua limbă de stat pentru că oricum multă lume ştie rusa“, adaugă şi Alexandru.

Valeri Klimenco susţine însă că cei mai mulţi absolvenţi ai şcolilor ruse posedă la perfecţie româna. „Din păcate, asta nu-i ajută în viaţă. Dacă nu-s români, nu au nicio şansă să se angajeze. Este preferat un român, chiar dacă este un specialist mai rău. Iată de ce mulţi se întreabă de ce să-şi irosească timpul învăţând un alt obiect dacă nu le prinde bine“, menţionează Klimenko.

„Lipseşte o strategie bună“

Analistul Vitalie Andrievschi crede că o parte din vină le revine autorităţilor care întârzie să vină cu un program eficient ce i-ar încuraja pe aceşti tineri să înveţe română. „De exemplu, începând chiar cu clasele primare, ar fi binevenit să existe obiecte predate în română, aşa ca micuţii să se obişnuiască treptat. La fel, este necesar un sistem întreg de cursuri de română la care să fie instruiţi alolingvii. Totodată, toţi ar trebui să fie egali şi simplul fapt că eşti rus să nu te împiedice să-ţi construieşti o carieră. Dar, pe de altă parte, ar trebui să fie clar că necunoaşterea limbii de stat te dezavantajează la angajare“, este de părere Vitalie Andrievschi.   

Ofilialii de la Ministerul Educaţiei susţin că au o strategie, dar care e la o primă etapă a dezbaterilor. „Între timp, implementăm deja de doi ani un proiect de instruire multilingvă în instituţiile de învăţământ preuniversitar. Deocamdată, nu putem spune când vom extinde proiectul la nivel naţional“, susţine viceministra Educaţiei, Tatiana Potâng. 

Rectorii ezită să se pronunţe dacă ar trebui să renunţăm sau nu la învăţământul superior în rusă. „Acolo unde trebuie, pregătim şi specialişti în limba rusă. Este un drept constituţional. Schimbăm Constituţia şi după asta vedem“, spune rectorul Universităţii Tehnice, Ion Bostan.