Televiziunea Română riscă să trădeze Basarabia

Înainte de căderea Uniunii Sovietice televiziunea de stat de la Bucureşti a jucat un rol fundamental în păstrarea limbii române în stânga Prutului. Cumva în mod paradoxal: oricât de încărcată cu balastul propagandei ceauşiste, Televiziunea Română reuşea să transmită ceva şi dincolo de această propagandă.

Am întâlnit foarte multe cazuri de români din Basarabia din satele de lângă Prut care vorbesc o limbă română lipsită de accent, lipsită de calchierile după limba rusă. Explicaţia tuturor a fost aceeaşi: au urmărit în copilărie şi adolescenţă programele de radio şi televiziune emise din România. Undele radio treceau graniţa sovietică mai uşor decât tipăriturile, atât cât se putea.

Mai ales în perioada de glorie a anilor 70 televiziunea de la Bucureşti a reuşit să câştige un public fidel în stânga Prutului. Producţia proprie de programe proprii avea un nivel de calitate capabil să convingă publicul, balastul ideologic era ignorat cu bună ştiinţă. În mod ciudat, după căderea Uniunii Sovietice, Televiziunea Română şi-a pierdut în mod progresiv publicul creat în stânga Prutului în condiţii mult mai dificile. Iar situaţia se înrăutăţeşte în zilele noastre, deşi există o secţiune a Televiziunii Române dedicată românilor din afara ţării.

Mass-media rusă înţelege foarte bine că primul pas spre transmiterea unui mesaj este vehiculul mesajului: limba rusă. Moscova face orice pentru a proteja limba rusă în fostele spaţii sovietice, iar prin intermediul acestui vector îşi transmite mesajele, mai mult sau mai puţin politice. Televiziunile ruse abundă în producţii proprii, divertismentul este adaptat la publicul ţintă. ”Ai ce vedea la televiziunile ruse” - acesta este răspunsul consumatorilor de media din Republica Moldova. Televiziunile locale de la Chişinău se zbat în nesfârşite partizanate politice şi nu reuşesc să le depăşească, transferul presei scrise pe internet a creat un haos de informaţii greu digerabile, iar radiourile s-au înmulţit fără limite.

În tot acest peisaj dificil Televiziunea Română a ales să trăiască din gloria trecutului: emite pentru Basarabia programele şi filmele create în urmă cu 40-50 de ani. Publicul a ajuns la a treia generaţie de la difuzarea acelor programe -  multe din glumele şi situaţiile care se văd în emisiile TVR pentru Republica Moldova sunt pur şi simplu de neînţeles pentru un tânăr de 18 ani. Televiziunea Română în Basarabia pare un proiect bifat pe o listă: îl facem ca să fie făcut şi nu ne batem capul mai departe.

Explicaţii există: nu sunt bani, nu sunt oameni, nu sunt echipamente, Televiziunea Română este în faliment. Doar că explicaţiile acestea nu au nici o valoare pe termen lung: televiziunile ruse emit şi câştigă bătălia.