„Sunt rom şi vreau şi eu să muncesc!“

„Nu vă discriminăm, dar nu vă angajăm", au citit printre rânduri în discuțiile cu angajatorii participanții la un experiment de testare a disponibilității patronilor de a lua la lucru rom.

Experimentul organizat de Centrul Naţional al Romilor, cu participarea unui reporter al Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN), a arătat că cei mai mulţi angajatori nu sunt dispuşi să accepte romi, chiar dacă aceştia au aceleaşi date indicate în CV ca şi reprezentanţii altor etnii. Perechi formate din tineri cu o calificare, vârstă şi studii similare au aplicat pentru aceeaşi funcţie vacantă. De cele mai multe ori, persoana de etnie romă a fost refuzată politicos, chiar dacă nu s-a invocat direct motivul apartenenţei etnice.

EXPERIMENT LA DOUĂ RESTAURANTE DIN CAPITALĂ
Cu puţin timp în urmă, două tinere, Natalia şi Victoria (ultima fiind reporter al CIN), au încercat să se angajeze la un restaurant cunoscut din Chişinău în calitate de animatoare. Fetele au trimis CV-urile (care erau aproape identice la rubricile vârstă, studii şi experienţă) în aceeaşi zi, pe 3 iulie. Peste două zile, jurnalista CIN a fost invitată la oficiul angajatorului, unde i s-a explicat în ce constă munca de animator. A doua zi a fost intervievată, după care i s-a propus postul. Natalia însă, care este de etnie romă, nu a fost nici măcar invitată la interviu. După ce reporterul CIN a refuzat oferta de muncă, Natalia a mai trimis o dată CV-ul şi i-a contactat direct pe reprezentanţii angajatorului, spunând că îşi doreşte jobul foarte mult. Peste două zile a fost chemată la interviu şi i s-a spus că va fi anunţată dacă a fost sau nu angajată în calitate de animatoare. Nimeni nu a mai contactat-o.

PRETEXT CA SĂ NU FIE LUATĂ LA LUCRU
Un alt experiment cu camera ascunsă a fost realizat pe 6 iulie, la un alt restaurant, parte a unei reţele de pizzerii. Acolo au mers pentru angajare tot doua tinere, Cristina şi Diana. Dintre ele, eligibilă s-a dovedit a fi Cristina (de etnie romă), Diana fiind exclusă din competiţie pe motiv că este studentă. Cristina a participat la un interviu de angajare şi i s-a spus că va fi anunţată dacă va fi luată la lucru sau nu. Deşi a indicat că s-a născut la Soroca, persoana responsabilă de angajare nu şi-a dat seama că fata este de etnie romă. După ce a trecut de etapa interviului, Cristina a spus că are o problemă: „Tradiţia noastră nu ne permite să purtăm pantaloni, ci numai fuste lungi. Va fi o problemă dacă voi veni în fustă?". Imediat, i-au fost puse un şir de întrebări, după care i s-a spus că nu corespunde cerinţelor, deoarece nu cunoaşte suficient de bine limba rusă.

„EU NU ANGAJEZ ROMI!"
În raportul anual al Centrului Naţional al Romilor sunt prezentate mai multe cazuri de discriminare a reprezentanţilor acestei etnii la angajare. Este şi cazul unei femei din Zârneşti, Cahul, care a vrut să se angajeze vânzătoare la o alimentară. La interviu nu a avut ocazia nici să deschidă gura, pentru că angajatorul i-a spus, imediat ce a trecut pragul, că nu ia la lucru „ţigani", pentru că aceştia „pot fura mărfuri din magazin". O altă femeie romă a fost primită educatoare la o grădiniţă din Tohatin a Capitalei. Nemulţumiţi, părinţii copiilor au cerut să fie înlocuită cu un alt pedagog, motivând că educatoarea ar fi adresat copiilor cuvinte urâte, i-ar fi bătut şi că n-ar avea grijă de ei. Părinţii au mai indicat că femeia este de etnie romă şi ar fi necărturară. Luni în şir ea a fost intimidată şi acuzată de neprofesionalism. Nu a mai rezistat presiunilor şi şi-a dat demisia. De atunci este şomeră.

AUTORITĂŢILE ŞTIU CĂ ROMII SUNT DISCRIMINAŢI
Centrul Naţional al Romilor susţine că rata şomajului printre romi este cu 50% mai mare decât media pe ţară. Directorul Centrului pentru Drepturile Omului din Comrat, Svetlana Mironova, spune că cei mai mulţi patroni într-adevăr refuză să angajeze romi. „Unii chiar au indicat, în oferta de muncă, naţionalitatea pe care ar trebui să o aibă viitorul muncitor. Este un act de discriminare, dar nu-i putem obliga să angajeze persoane de altă etnie", spune Svetlana Mironova.

Există însă şi reversul medaliei. Dificultăţile romilor în a-şi găsi un loc de muncă sunt determinate şi de nivelul de instruire redus al multora dintre ei. Potrivit directorului Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) din autonomia găgăuză, Natalia Miron, mulţi romi nu au acte de identitate, iar unii nici măcar certificate de naştere. „Lipsa actelor care le-ar permite să se angajeze este una dintre principalele cauze ale şomajului în rândul reprezentanţilor acestei etnii. Majoritatea romilor nu au buletine de identitate şi carnete de muncă. Mulţi dintre cei care cer ajutorul ANOFM nu au nici studii gimnaziale. Din această cauză nu-i putem trimite la cursurile de însuşire a unei meserii, organizate de agenţie. Este necesar de a informa romii să-şi dea măcar copiii la învăţat", e de părere Natalia Miron.

De cealaltă parte, Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului Naţional al Romilor, spune că romii cunosc diferite meserii, însă acestea nu corespund cerinţelor actuale ale angajatorilor: „Ei au meserii foarte simple, cum ar fi de fierar sau lemnar. Fac lucruri foarte frumoase, dar care sunt rar solicitate. Unii nu au niciun fel de pregătire. Acesta este al doilea motiv pentru care populaţia de etnie romă nu este integrată în câmpul muncii". Nicolae Rădiţă reproşează reprezentanţilor agenţiilor teritoriale de şomaj că ar avea ei înşişi prejudecăţi. „Etnicii romi stau la evidenţă câte şase luni, după care li se spune că n-au putut fi găsite locuri de muncă pentru ei şi sunt lipsiţi şi de ajutorul de şomaj. Ei nu sunt invitaţi nici la cursuri de reprofilare", explică Nicolae Rădiţă.

SUCCESUL LA ANGAJARE DEPINDE DE NIVELUL DE STUDII
„Există cazuri de discriminare, însă nu putem spune că toţi romii din Moldova sunt discriminaţi", este replica unuia dintre reprezentanţii autorităţilor. Vicedirectorul Biroului Relaţii Interetnice, Vera Petuhov, susţine că obţinerea unui loc de muncă depinde de nivelul de educaţie al solicitantului. „În atenţia noastră a ajuns un caz în care o doamnă de etnie romă s-a plâns că nu-şi găseşte un loc de muncă. Întrebată ce studii are, a răspuns că a făcut doar patru clase. Cu toate acestea, a refuzat să fie măturătoare. Trebuie să sporim nivelul de pregătire al romilor. Atunci când vor avea studii liceale sau măcar gimnaziale, vor putea obţine locuri de muncă mai bine plătite. În Planul de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011 - 2015 este prevăzut că mediatorul comunitar e obligat să lucreze cu etnicii romi, să-i aducă la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, pentru a li se propune instruire", spune Vera Petuhov. ;

„Romii nu corespund cerințelor angajatorilor"
În prezent, în evidenţa ANOFM figurează 708 romi aflaţi în căutarea unui loc de muncă, ceea ce constituie 2% din totalul de şomeri înregistraţi. Din 2007 şi până în prezent, cu ajutorul agenţiei şi-au găsit un loc muncă 120 de romi. Cei mai mulţi au fost angajaţi ca muncitori necalificaţi - paznici, îngrijitori de încăperi sau hamali. În jur de 30 de romi au obţinut slujbe în calitate de cusătorese, zidari şi lăcătuşi. „Această situaţie se explică prin faptul că persoanele de etnie romă au un nivel de instruire scăzut şi nu corespund cerinţelor angajatorilor. Din cei 708 romi înregistraţi ca şomeri, 78% au doar studii primare şi numai o persoană a absolvit facultatea", spune vicedirectorul ANOFM, Raisa Dogaru.

La cerșit, în loc să meargă la serviciu
Roza Şarban, o femeie de etnie romă în vârstă de 28 de ani, vinde periodic mărunţişuri sau cerşeşte în pieţele din Chişinău ca să câştige bani pentru a-şi creşte copiii. Altceva nu ştie să facă. A încercat de mai multe ori să se angajeze, dar nu a reuşit, întrucât nu are studii şi nu a învăţat nicio meserie. „Cu chiu, cu vai, am terminat patru clase. După asta părinţii nu m-au mai lăsat să merg la şcoală. Când mă duc să-mi caut ceva de lucru, peste tot sunt întrebată ce pot face.

Toţi îmi promit că mă vor suna să mă cheme la lucru, dar până acum nimeni nu m-a căutat", se plânge femeia. Roza nu a lucrat oficial nicio zi, iar de Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă spune că nici nu a auzit: „Ce să caut eu acolo, dacă tot nu ştiu să fac nimic?". Urmând exemplul mamei, şi cei doi copii ai săi cerşesc de mici. În aceeaşi situaţie, de veşnică şomeră, este şi Valentina Cutuzova din Comrat. „Am încercat de mai multe ori să mă angajez ca femeie de serviciu în oficii. Dar angajatorii, când văd că sunt romă, îmi zic să mai aştept. Rămân cu aşteptatul. Am un copil şi nu am cu ce să-l îmbrac, să-l încalţ, să-l hrănesc. Nu ştiu ce să mai fac...", oftează femeia.

LIPSA ACTELOR ESTE O PROBLEMĂ
Spre deosebire de Roza, Valentina a păşit pragul agenţiei de şomaj. „M-am aflat în evidenţele agenţiei mai mult timp, dar degeaba. Mi s-a propus să lucrez bucătăreasă sau cusătoreasă, iar eu nu ştiu să fac nici una, nici alta", susţine ea. De multe ori, romii nu sunt luaţi la lucru şi pentru că nu au acte de identitate. Aliona Cantea din Orhei are 28 de ani, dar nu se poate angaja nicăieri, pentru că nu are documente. S-a născut în şatră, iar mama sa a decedat când fata era mică. A locuit pe la rude, însă nimeni nu şi-a bătut capul să o dea la şcoală sau, cu atât mai mult, să-i perfecteze acte.

Cu câţiva ani în urma Aliona s-a căsătorit, are doi copii. De mai mulţi ani încearcă, fără succes, deocamdată, să-şi facă buletin de identitate. Ca să-şi întreţină copiii este nevoită să cerşească. „Dacă nu ai document, nu te ia nimeni la lucru, nici la spălat toaleta. Dar trebuie cumva să-mi hrănesc şi eu copiii!", se revoltă Aliona, care nu ar vrea ca cei doi feciori ai ei, care la fel nu au acte, să-i împărtăşească soarta. ;
Educaţia, punctul vulnerabil

Statisticile arată că în prezent 435 dintre copiii romi de vârstă şcolară nu merg la şcoală. În oraşul Briceni, de exemplu, doar unul din trei minori de etnie romă este şcolarizat. În acelaşi timp, mai mulţi micuţi din acest raion nu au deloc acte de identitate, de aceea nu figurează în evidenţele oficiale. Autorităţile nu s-au preocupat să afle de ce nu merg la şcoală, iar direcţia raională de învăţământ susţine că toţi copiii sunt şcolarizaţi. Unii lideri ai organizaţiilor pentru susţinerea romilor spun că abandonul şcolar este cauzat de necunoaşterea limbii române şi discriminarea din şcoli şi grădiniţe.

Potrivit unui studiu al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), o cincime din populaţia romă nu are abilităţi minime de scriere şi citire. În rândul restului populaţiei acest indicator este de zece ori mai mic. Gradul de alfabetizare a populaţiei rome din Republica Moldova este mai mic chiar decât în Kenya, o ţară recunoscută ca având un nivel scăzut al dezvoltării umane. La ultimul recensământ al populaţiei, din anul 2004, s-a constatat că în Moldova există 12.271 de persoane de etnie romă, ceea ce constituie 0,4% din populaţia totală. Datele neoficiale indică însă o cifră de până la 150.000 de romi. Potrivit UNDP, cinci romi din zece trăiesc în sărăcie extremă.

Articolul a fost realizat în cadrul campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate", desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.