Studiu: Plăţile informale din şcolile din Moldova s-au dublat în ultimii ani

FOTO cna.md

În ultimii ani, plăţile informale în instituţiile de învăţământ general au crescut de două ori – de la 541,5 milioane de lei în anul 2015, până la 1.131 milioane de lei în anul 2017. În raport cu bugetul alocat învăţământului general de cătree stat, aceste plăţi au constituit circa 17% în anul 2017, se arată într-un studiu realizat de Institutul de Politici Publice şi Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA”, transmite IPN.

Într-o conferinţă de presă la IPN, Anatol Gremalschi, unul dintre autorii studiului, expert în politici educaţionale, a declarat că în medie, o familie achită anual plăţi informale la şcoală în mărime de aproape 3400 de lei. Din anul 2015, mărimea plăţilor practic s-a dublat.

„Am ajuns la concluzia că noi putem aproba legi şi regulamente foarte bune, dar din multiple cauze ele nu-şi au efectul dorit. Amintesc faptul că atât Codul educaţiei, cât şi Codul de etică interzice primirea cadourilor, prestarea de ore suplimentare copiilor pe care îi înveţi în clasă, favorizarea notelor, promovarea nemeritată la concursuri şi aşa mai departe”, a notat autorul cercetării.

Potrivit studiului, circa jumătate dintre părinţi afirmă că plăţile din şcoli reprezintă pentru familiile lor o povară financiară. Cealaltă jumătate declară că astfel de plăţi sunt acceptabile pentru ei, unii părinţi fiind gata să plătească şi mai mult. Cel mai des, părinţii plătesc informal din propria iniţiativă – circa 25% din numărul de respondenţi. În cazul părinţilor care nu plătesc din propria iniţiativă, plăţile informale sunt solicitate de către cadrele didactice (12% dintre respondenţi au afirmat acest lucru), de comitetele părinteşti (17%), de directorii de şcoli (3%).

În afară de reparaţii şi procurarea de bunuri pentru şcoală, principalele destinaţii ale plăţilor informale sunt: taxa de înregistrare la instituţie, suplinirea salariilor cadrelor didactice, ore suplimentare, cadouri pentru profesori etc. Fiecare al zecelea părinte percepe plăţile suplimentare ca un mijloc de a atrage favoruri academice – note mai bune, participare la concursuri, diplome de merit, atenţie sporită din partea cadrelor didactice etc. În opinia autorilor, o diminuare semnificativă a fenomenului plăţilor informale ar putea fi asigurată prin implementarea de facto a Codului de etică al cadrului didactic, precum şi prin schimbarea mentalităţii anumitor categorii de părinţi.

Dacă în anul 2015 doar 6% dintre părinţi refuzau să răspundă la întrebările privind achitarea sau neachitarea unor astfel de plăţi, actualmente ponderea este de 34%. Fiecare al treilea părinte se teme că neachitarea plăţilor cerute de şcoală va avea repercusiuni negative asupra propriului copil. „Am interpretat acest lucru în felul următor: s-a spus că este interzis şi cadrul didactic va fi pedepsit pentru aceasta, părinţii nu-l mai divulgă. Ei refuză să participe la cercetare. Prin alte cuvinte, fenomenul în societate există, dar pe agenda publică el nu regăseşte, nu se discută”, explică Anatol Gremalschi.

În opinia autorilor, o diminuare a fenomenului plăţilor informale ar putea fi asigurată prin implementarea de facto a Codului de etică al cadrului didactic, precum şi prin schimbarea mentalităţii anumitor categorii de părinţi.

Studiul „Etica şi integritatea academică în învăţământul general. Plăţile informale în şcoli” a fost realizat cu susţinerea financiară a Programului de Sprijinire a Educaţiei al Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova. Rezultatele cercetării sunt reprezentative la nivel naţional cu o eroare de ±4% şi sunt comparabile cu cele ale studiilor similare, efectuate în anii 2006 şi 2012.