Titlul articolului ne prezintă explicit falsa teză cum că ruşii (nu se specifică din ce motiv) ar prefera ca destinaţie turistică pentru 1 mai Chişinăul. Probabil că, neavând argumente istorice (deportând în două rânduri sute de mii de oameni de aici în Siberia, practicând la discreţie execuţiile sumare în lagăre – ca cel de la Bălţi de exemplu – sau în afara lor) sau politice care să arate preţuirea pentru locuitorii acestui spaţiu, neavând argumente de ordin economic din partea Rusiei (instituind embargou asupra unor produse din Republica Moldova şi periodic şicanând exportatorii de aici), autorii încearcă să creeze o impresie favorabilă la Chişinău faţă de Rusia bazându-se pe un trecut sovietic comun şi pe astfel de titluri false, fără acoperirea unor acţiuni politice sau economice concrete în acest sens.

 

Articolul a fost făcut în contextul mini-vacanţei de început de mai pentru ca, profitând de uşoara stare de anticipaţie euforică a mini-vacanţei din rândul oamenilor, să se încerce prin astfel de articolaşe insinuarea unei atmosfere de „pace şi prietenie între popoare”, de prieteni care se vizitează reciproc cu zâmbetul pe buze, încercând să ne facă să uităm de bubuitul tunurilor din Donbass, de uruitul tancurilor Armatei a 14-a din Transnistria, de faptul că Republica Moldova e cu un miliard de dolari mai săracă sau de militarizarea Crimeei.

Faptul că nu este vorba de o preferinţă, în sensul normal al cuvântului, ci doar de o simplă existenţă a unui număr de turişti (nedezvăluit) devine limpede după primele rânduri ale articolului. Titlul fals este dat în vileag de însuşi conţinutul textului, unde se spune limpede că ruşii, pentru 1 mai, preferă câteva destinaţii interne,

iar ca destinaţii externe Georgia, Turcia, Italia etc.

Titlul fals şi conţinutul lipsit de relevanţă pentru publicul-ţintă, sub acoperirea căruia se insinuează o falsă stare de siguranţă, de prietenie şi de respect reciproc acolo unde nu este cazul – adică relaţiile dintre Rusia şi Republica Moldova (şi majoritatea statelor din regiune) - arată exact măsura acestui tip de „respect”.

După titlu, al doilea fals grosolan al articolului, care poate trece neobservat pentru simplul fapt că este foarte des utilizat, în special de propaganda pro-rusă (în trecut de cea stalinistă), este faptul că oraşul Chişinău ar fi „capitala Moldovei”. Fals. Chişinăul nu a fost niciodată capitala Moldovei. A fost capitală Baia, a fost Siretul, Suceava, Roman, Iaşi, dar niciodată Chişinăul!

Poate părea un detaliu, ceva lipsit de importanţă (până la urmă e mai uşor să zici Moldova decât Republica Moldova, nu?), dar în acest context, în care acum aproximativ un secol se inventa o identitate de „moldovean” paralelă celei de „român”, iar toate simbolurile vechiului stat medieval al Moldovei se încearcă a fi uzurpate, substituite adevăratei lor semnificaţii de către reprezentanţi pro-ruşi ai statului vecin (ca de exemplu preşedintele Igor Dodon, care de curând promovează un steag paralel celui oficial, steag care reprezintă un exemplu de furt identitar, utilizând simboluri ale vechiului stat medieval Moldova în încercarea de a adânci clivajul identitar creat de epoca stalinistă între cei ce îşi asumă o identitate românească şi cei care îşi asumă una „moldovenească”) pentru a fi folosite împotriva propriilor locuitori, totuşi contează foarte mult.

           

Reamintim, Republica Moldova este doar aproximativ o treime a vechiului stat Moldova, mai mult de o treime fiind în componenţa României, iar mai puţin de o treime (Nordul Bucovinei, Herţa şi sudul Basarabiei) în componenţa Ucrainei. Reamintim, statul Republica Moldova este o creaţie macabră a imperialismului rus, prima dată ruptă din Principatul Moldovei în 1812, apoi din nou în 1940 şi 1944. Reamintim, Principatul Moldova (redus în mare la partea dintre Prut şi Carpaţi şi un pic din sudul Basarabiei, singur succesor legitim din punct de vedere juridic şi de facto al vechiului stat Moldova) s-a unit în 1859 cu Ţara Românească formând astfel un nou stat, Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, mai târziu România, precursor al statului România de astăzi. Deci Moldova s-a unit cu Ţara Românească formând România.

Pe de altă parte, conceptul a ceea ce astăzi se numeşte Republica Moldova (prima dată inventat în 1924 sub numele de Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, în stânga Nistrului) a fost folosit drept pretext pentru rapturile teritoriale ale comunismului rus din trecut, a folosit drept pretext pentru deportările în masă care au lăsat cicatrici adânci pe obrazul şi în conştiinţa populaţiei dintre Prut şi Nistru şi nu numai, a constituit pretext pentru crime şi război.

În concluzie, dacă nu cumva se face referire la vechiul stat medieval al Moldovei (care a încetat să mai existe sub această denumire în urma Unirii din 1859, după cum am arătat mai sus) sau la vreo zonă strict geografică ce corespunde unor părţi din acesta, nu vă însuşiţi şi nu folosiţi concepte confuze create de comunismul rus pentru destructurarea identităţii populaţiei dintre Prut şi Nistru.

Întâmplător sau nu, articolul începe cu acest fals, respectiv „capitala Moldovei”, şi sfârşeşte tot cu el. Exemplu de discurs stalinist asumat în continuare.

 

                      

La sfârşitul articolului, câteva cuvinte despre faptul că arată atractivă şi călătoria la Chişinău. De asemenea, ni se mai spun câteva cifre despre cât i-ar costa pe eventualii turişti ruşi zborul şi cazarea în Chişinău, din nou, lucruri fără relevanţă pentru publicul din Republica Moldova pentru care a fost făcut articolul, public căruia, ţinând cont de starea economică precară (la care contribuie şi Rusia), de faptul că a trecut printr-un război civil şi statul este împărţit cu o republică separatistă (la care contribuie din plin Rusia), nu văd ce bucurie i-ar putea aduce să ştie câte ruble îl costă pe un turist rus venirea la Chişinău.

Un motiv în plus care să ne arate că articolul a fost făcut în alte scopuri, sub un pretext de informare, sub un titlu fals care induce o idee greşită publicului vorbitor de limba română. De fapt, de pe un alt site aflăm că, pe baza unor evaluări făcute în urma tendinţelor în materie de turism în primăvara anului 2018, Chişinăul ar fi pe locul 7 în topul alegerii unei destinaţii de călătorie în oraşe din CSI de către turiştii ruşi.În concluzie, nici vorbă de preferinţă.

Totuşi, ca să facem o comparaţie, să realizăm un pic cât de prezentă şi de ce fel de natură este propaganda rusă în Republica Moldova, cum ni s-ar părea la Bucureşti o ştire de genul „Surprinzător! Francezii preferă Bucureştiul ca destinaţie pentru vacanţa de mai”? Sau puneţi voi orice alţi cetăţeni străini în loc. Cum ar suna? Asta ca să înţelegem un pic la ce fel de bombardament informatic şi de ce speţă sunt supuşi cetăţenii Republicii Moldova şi de ce era de foarte mult timp necesară o limitare a propagandei ruse în Republica Moldova, propagandă care până de curând venea fără intermediari, direct prin televiziunile ruseşti. Oricum ajunge şi acum, dar Moscova trebuie să facă un mic efort în plus. Eventual şi prin astfel de articole.

Republica Moldova luptă împotriva dezinformării cu... Sputnik?!

 

Rămâne însă o întrebare cheie. Domeniul Sputnik.md a fost înregistrat pe 9 iulie 2014, fiind afiliat cu Agenţia de ştiri Ria Novosti. Aceasta este una dintre principalele portavoci ale Moscovei în R. Moldova şi România. Este înregistrată de „Rossiya Segodnya” SRL, al cărei reprezentant este Vladimir Novosadiuc. Acesta, împreună cu soţia sa, Rita Ţvic, sunt şi cei care au intermediat preluarea Euro TV şi Alt TV în vara anului 2014, de către omul de afaceri şi actualul primar de Orhei, Ilan Shor. Rita Ţvic este fondatoarea „Klassika Media” SRL şi fondatoarea „Media Resurse” SRL şi „Alternativ-TV” SRL, gestionarele Euro TV şi Alt TV. Dispune de o secţiune dedicată MOLDOVA-ROMÂNIA.

Întrebarea fără răspuns este următoarea: de ce au permis autorităţile Republicii Moldova înregistrarea şi funcţionarea sputnik.md dacă pretinde că luptă din răsputeri împotriva propagandei ruse? Nimeni de la Chişinău nu a dat un răspuns clar la această întrebare....

În final, este interesantă totuşi abordarea din acest articol (fals) prin titlu care ar vrea să ne arate că ruşii ar prefera Chişinăul ca destinaţie turistică - adică vin şi pleacă. E bine că, totuşi, pleacă! De obicei unde ruşii nu mai pleacă niciodată din locurile unde se duc :).

Analiză de Matei Blănaru. Autorul face parte din programul de Internship LARICS 2018.