Soba și caloriferul ne ard portofelul
0Moldovenii nu se grăbesc să-şi încălzească sobele, chiar dacă temperaturile au scăzut aproape de 0 grade. Ei se tem că va fi o iarnă la fel de friguroasă precum cea de anul trecut.
Mercurul din termometre a scăzut brusc în ultimele zile. Chiar şi aşa, în sate vezi pe alocuri câte un hogeag fumegând. Oamenii se uită îngrijoraţi la lemnele aranjate în magazii şi se roagă să se mai încălzească afară. Dacă unii stau liniştiţi că sunt conectaţi la gaze şi au cu ce plăti facturile, alţii numără vreascurile, sperând că vor ajunge cu bine la primăvară. Cei care au animale şi-au făcut vara tizic. Pentru majoritatea ţăranilor cărbunii sunt produs de lux. O bună parte din ei vor fi nevoiţi să ardă în sobe tot ce au pe lângă case - coji de nuci, ciocleji sau beţe de floarea-soarelui.
Eugenia Rotari, o pensionară de 71 de ani din Grebleşti, Străşeni, locuieşte la marginea satului şi casa ei e în bătaia vântului. Bătrâna se încălzeşte cu lemne pe care le-a cumpărat din economiile făcute din pensie. Nu i-a ajuns bani şi pentru tăiat, aşa că aşteaptă luna viitoare să-i poată plăti unui om din sat să le despice. „Azi am aprins focul prima dată şi mi-a venit tot fumul în casă. Am economisit din banii de mâncare, ca să am de foc la iarnă. Nu mi-a ajuns şi de cărbuni", ni s-a plâns bătrâna.
TIZICUL E SALVAREA
Gheorghe Iaţco, un flăcău de 18 ani, din acelaşi sat, ne-a relatat că părinţii lui fac focul în sobă de patru zile. „Soră-mea a născut şi trebuie să fie cald în casă. Pe zi se aduc două braţe de lemne. Gaz nu ne tragem, fiindcă e prea scump, aşa că vom cumpăra tizic. Părinţii au lucrat cu ziua ca să facă bani pentru trei căruţe de lemne", se tânguieşte tânărul. La fel, cu lemne, se va încălzi şi Gheorghe Ţepordei, de 38 de ani, din Codreanca Nouă. Chiar dacă s-a conectat la gaze, el spune că e prea scump. „Gazul este doar pentru moldovenii care lucrează în Italia. Vecinii plătesc aproape 3.500 de lei pe lună şi dezmorţesc doar caloriferele", zise omul. Bărbatul are noroc că este ajutorul pădurarului şi în loc de bani şi-a luat lemne.
Constrânsă de sărăcie, Ana Panaite (40 de ani) a găsit o altă soluţie, se încălzeşte cu coji de nuci. „Nu vrem să avem pierderi. Ne încălzim deja de două săptămâni cu lemne şi cu coji de nuci. Degrabă vom trece şi la ciocleji", mărturiseşte femeia. Ea spune că şi-a cumpărat lemne în timpul verii şi că a dat 500 de lei pe metrul cub, mai mult decât anul trecut. „Am vrut să ne conectăm la gaze, dar costă aproape 15.000 de lei. Facem focul în două sobe, aşa că lemnele se duc tare repede. Nu ştiu ce vom face la iarnă, am auzit că va fi una grea. Eu deja am răcit", se plânge gospodina casei. „Vai de capul nostru. Nu ne ajută nimeni", adaugă bărbatul ei, Ion, care trebăluieşte pe lângă casă.
CEI DE LA BLOCURI, LA MILA AUTORITĂŢILOR
Dacă cei care cu case particulare decid singuri când să facă focul, oamenii de la blocuri sunt la mila autorităţilor locale, care spun că vor da startul sezonului de termoficare doar atunci când temperatura medie a aerului va fi, timp de trei zile la rând, de cel mult 8 grade Celsius. Până acum, doar furnizorul din Chişinău a început să livreze căldură. Oamenii din Bălţi, Cahul, Cimişlia, Ungheni vor mai îndura frigul în grădiniţe, şcoli şi instituţii publice.
Pentru că agentul termic costă mult, mulţi orăşeni au renunţat la serviciile de termoficare. La Cahul, de exemplu, doar două licee se mai folosesc de serviciile acestuia, toate blocurile s-au debranşat cu mult timp în urmă. „Aşa e mult mai ieftin. Plătim doar gazul. În scurt timp, Termocomul nu va mai avea pe cine deservi", a spus Petru Burlacu, primar la Cahul.
Edilul din Cimişlia, Gheorghe Răileanu, se roagă ca afară să mai fie vreme frumoasă ca să facă economii. „Iarna trecută a fost una friguroasă. Am epuizat fondurile rezervate pentru achitarea facturilor pe acest an", se plânge primarul de la Cimişlia. În acest oraş, doar şase familii mai sunt încălzite de furnizorul local de căldură.
Cei mai mulţi consumatori de agent termic centralizat sunt în Chişinău (180.000 de locuinţe). Urmează oraşul Bălţi cu 30.000 şi Ungheni cu circa 1.500 de beneficiari. Majoritatea oamenilor au renunţat la sistemele centralizate din cauza tarifelor, considerate de ei înrobitoare.
Iarna trecută a fost una foarte grea. Am epuizat fondurile rezervate pentru căldură în 2012.
Gheorghe Răileanu
Primar de Cimişlia
Am economisit din banii pentru mâncare ca să cumpăr lemne şi să nu îngheţ la iarnă.
Eugenia Rotari, pensionară
Preţul unei gigacaloriim în raioane
Cel mai scump plătesc pentru agentul termic consumatorii din Criuleni, unde o gigacalorie costă 1.686 de lei. Cei de la Ştefan Vodă achită 1.386 de lei, cei din Cimişlia - 1.432, iar la Cahul o gigacalorie costă 1.355 de lei. Unghenenii care se folosesc de serviciile furnizorului de căldură local vor scoate din buzunar 1.326 de lei pentru o gigacalorie, iar cei de la Orhei - 1.378 de lei. La Anenii Noi o gigacalorie costă 1.472 de lei, iar la Bălţi - 1.056 de lei. Consumatorii din Capitală vor plăti iarna aceasta 987 de lei pentru o gigacalorie.
Se încarcă comentariile...
