Serafim Urechean: „În unele teatre fac spectacol contabilii, nu regizorii“

Serafim Urechean: „În unele teatre fac spectacol contabilii, nu regizorii“

La Opera Naţională au fost identificate mai multe nereguli. Foto: Dumitru Goncear

Auditorii de la Curtea de Conturiau descoperit un „haos total“ în evidenţele contabile ale instituţiile teatral-concertistice din subordinea Ministerului Culturii.

Controlorii au verificat opt din cele 16 instituţii din subordinea Ministerului Culturii. Cea mai gravă situaţie pare a fi la Opera Naţională. Potrivit raportului de audit, teatrul a ratat venituri de 3,9 milioane de lei înstrăinând nişte imobile care puteau fi date în locaţiune şi nu le-a achitat salariaţilor peste 600.000 de lei ajutoare materiale oferite de stat, având în acelaşi timp 130 de funcţii vacante din care s-au făcut economii.

Printre cheltuielile nejustificate, auditorii au descoperit 106.000 de lei pentru băuturi alcoolice. „Dacă o sticlă costă 40-50 de lei, reiese că aţi cumpărat 2.000 de sticle de votcă. Aţi încărcat sistemul de încălzire?“, a fost curios preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean.

„Am avut invitaţi de peste hotare, zilele teatrului...“, a explicat contabilul-şef al instituţiei, Claudia Puşcaş, care mai spune că toţi banii au ajuns la salariaţi, chiar dacă nu au fost trecuţi ca ajutor material.

„Nu suntem mai sfinţi ca Papa de la Roma“

De asemenea, suprafaţa unor spaţii date în chirie de Operă a fost micşorată în acte, astfel încât unii agenţi economici au plătit mai puţin pentru arendă. Imobilele teatrului nu au fost inventariate şi estimate la valoarea lor de piaţă. „Dacă nu aveţi acte, să nu se întâmple aşa ca vreun «gentelman» să pună mâna pe terenuri şi bunuri materiale. Oameni buni, gândiţi-vă foarte bine că o să rămâneţi cu pielea goală!“, a avertizat Urechean. 

„Învăţăm din mers. Cine nu încearcă nu greşeşte. Nu suntem noi mai sfinţi decât Papa de la Roma“, s-a justificat directoarea Operei, Valeria Şeican. Potrivit ei, cele 17,4 milioane de lei primite în 2012 de la stat nu au fost suficiente nici pentru salarii, cheltuielile instituţiei ridicându-se la 24 de milioane de lei. Diferenţa a fost acoperită din vânzarea biletelor şi arenda unor spaţii.

Reparaţii fără proiect

Teatrul „Eugene Ionesco“ a cheltuit 2,5 milioane de lei pentru reparaţia noului sediu, fără a avea un proiect şi fără a organiza o licitaţie. „Mâine vine nenea procuror şi la durerile de cap pe care le aveţi se vor adăuga altele“, a atenţionat preşedintele Curţii de Conturi.

Contabilitatea teatrului a decontat bani pentru benzină fără foi de parcurs şi a achitat neregulamentar 117.000 de lei salarii aparatului administrativ. „Câte revizii avem, dar nu vine nimeni să vadă în ce condiţii activăm. 20 de ani n-am avut sediu, nu avem ateliere, transport, nici măcar vestiar. Se ştie că teatrul începe de la vestiar. E foarte frig. Dacă dăm drumul la încălzire în toată clădirea, a doua zi trebuie să închidem teatrul“, s-a plâns directorul interimar al Teatrului „Eugene Ionesco“, Petru Vutcărău.  

Strategia ministerului

Şi la Filarmonică, Sala cu Orgă, teatrele „Mihai Eminescu“ şi „Licurici“ sute de mii de lei planificaţi pentru ajutoare materiale au fost folosite contrar destinaţiei, în timp ce directorii au primit onorarii de 25.000-30.000 de lei. În actele contabile şi evidenţa imobilelor e un „haos total“, după cum a apreciat şeful Curţii de Conturi. „În unele teatre, fac spectacol contabilii, nu regizorii“, a concluzionat Serafim Urechean.

„Probleme există, căci de 20 de ani lucrăm după un sistem neclar. Teatrele au un dublu statut - sunt şi instituţii de stat, şi instituţii publice“, a recunoscut ministrul Culturii, Boris Focşa. „Iertată să-mi fie obrăznicia, dar dumneavoastră nu sunteţi membru al Guvernului? Ce aţi făcut până acum?“, l-a apostrofat Urechean.

Oficialul a răspuns că ministerul a pregătit o strategie de dezvoltare a culturii pentru anii 2014-2020 şi modificări la Legea teatrelor, menite să facă ordine în domeniu. Teatrele de stat ar urma să treacă treptat de la finanţare din bugetul de stat la subvenţionare în baza unor proiecte, în condiţii egale cu instituţiile private.

Finanţare de la Stat

Cele 16 teatre din subordinea Ministerului Culturii primesc de la bugetul de stat 60-80% din cheltuielile anuale ale instituţiilor. Celelalte necesităţi sunt acoperite din comenzi de stat, vânzarea biletelor, prestarea anumitor servicii şi sposorizări. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările