Senatorul român Viorel Badea: Găgăuzia are nevoie de limba găgăuză

Senatorul român Viorel Badea: Găgăuzia are nevoie de limba găgăuză

Senatorul Viorel Badea afirmă că este nevoie de investiţii europene în regiunea găgăuză

Regiunea găgăuză este captiva influenţei ruseşti, însă ar trebui predate mai multe ore de limbă găgăuză în regiune, alături de limba română - crede senatorul Viorel Badea. Regiunea autonomă este în acelaşi timp captiva unui grup de interese care reorientează politica locală într-o formă adversă faţă de Chişinău.

În ultimul timp, aţi făcut mai multe vizite în sudul republicii, în UTA Găgăuzia. Aţi luat pulsul oamenilor de acolo, cum percepeţi situaţia din această zonă?
 
Am făcut mai multe vizite de informare în regiunea găgăuză, la Vulcăneşti şi Comrat, unde am avut posibilitatea să discut cu membrii comunităţilor care trăiesc în această  zonă. Am fost impresionat de ceea ce am văzut şi acest lucru m-a determinat să developez şi alte proiecte de colaborare cu comunităţile din aceste zone. Am sesizat că, practic, cetăţenii R.Moldova care trăiesc în regiunea găgăuză sunt captivii influenţei ruseşti. Din nefericire, nici Bucureştiul, dar nici Chişinăul nu a făcut foarte mult ca să-i scoată din aceasta captivitate. Dacă ne uităm numai la mass media care are acces pe acest teritoriu, vom vedea că majoritatea posturilor de radio, TV şi ziarele sunt în limba rusă, prezenţa şi influenţa mediului politic rusesc sunt permanent. Totodată, am observat că există o mare carenţă în ceea ce priveşte promovarea şi protejarea limbii române în această zonă, deşi limbra română este limbă de stat în R.Moldova. Tocmai de aceea am considerat că este de datoria statului român să se implice în această zonă. Avem cetăţeni români care au domiciliu aici şi trebuie să ne asigurăm că au posibilitatea să se exprime liber şi neîngrădit,  fără să le fie afectată identitatea culturală şi spirituală. În acest sens am iniţiat demersuri pentru înfiinţarea unui Centru de informare a României care să  aibă şi valenţe culturale şi spirituale şi care să se adreseze în egală măsură atât cetăţenilor români care au domiciliu în Găgăuzia, cât şi altor etnii cum ar fi ucraineni, găgăuzi, bulgari şi, de ce nu, şi minorităţii ruse. Am avut discuţii în acest sens la Universitatea din Comrat şi am văzut o deschidere excepţională, pentru a putea derula aceste proiecte. Am avut chiar şi o întâlnire cu reprezentanta Cancelariei de stat din UTA Găgăuzia, Olga Cârma, cu care am discutat despre necesitatea derulării acestor proiecte. O altă acţiune pe care mi-o propun este să invit un grup de tineri de la Universitatea din Comrat să  facă o vizită la Bucureşti, să viziteze Parlamentul României, să aibă întâlniri cu oameni politici români, să viziteze câteva puncte de interes din Bucureşti, tocmai pentru a putea să vadă cu ochii lor realităţile româneşti şi pentru a putea să aibă acces şi la alt tip de informaţie decât cea primită la ei şi dirijată de la Moscova.
 
Când va fi deschis Centrul de informare?
 
Cred că până cel târziu la toamnă va fi deschis, avem deja spaţiu alocat la Universitatea din Comrat. Acesta nu va fi un simplu centru de contact cu cetăţenii din regiune. Prin acest centru vom încerca să derulăm mai multe proiecte europene, în beneficul cetăţenilor care trăiesc în această regiune. Vom organiza o serie de dezbateri care vor avea ca punct de reper descrierea modului în care funcţionează lucrurile în Europa şi nu în ultimul rând în România. Vom face toate demersurile necesare pentru ca Universitatea din Comrat să poată să stabilească unele contacte la nivel academic şi universitar cu instituţii similare din UE. În acelaşi timp, vrem să deschidem o poartă de comunicare între primari din regiunea găgăuză şi primari din România, în contextul colaborării transfrontaliere. Tinerii din regiunea sudică trebuie să fie informaţi că au posibilitatea să studieze gratis în România şi să trimită dosarele la concursul de selectare a candidaţilor, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale. 
 
Cum poate fi extins sprijinul european pentru dezvoltarea economică a regiunii?
 
UE are foarte multe proiecte pentru încurajarea mediului de afaceri din statele emergente, aşa cum este şi R.Moldova. Dar nu va trebui să lăsăm doar UE să acţioneze, va trebui să facem în aşa fel încât să deschidem oportunităţi pentru mediul de afaceri românesc să investească în regiunea respectivă.  Trebuie să le dăm posibilitatea oamenilor de afaceri români să investeastă în zona respectivă, este o regiune primitoare, cu foarte multe resurse.  M-a impresionat foarte mult că cei care trăiesc acolo au o abordare foarte onestă în ceea ce priveşte relaţiile pe care le stabilesc cu oamenii care vin din afară. Şi oamenii de afaceri din zonă trebuie să se asocieze, îi sfătuiesc să găsească o posibilitate de a crea cooperative de afaceri, iar în parteneriat cu autorităţile române vom încerca să îi îndrumăm şi să le facilităm accesul pe piaţa românească, mă refer în special la produse alimentare, vinicole, fructe şi, de ce nu, şi la produse textile care sunt fabricate în regiune.
 
Spuneaţi  mai sus că populaţia din această zonă este captivă a propagandei ruseşti. În ce măsură manifestă deschidere pentru România şi pentru aspiratiile europene?
 
Dacă  vor fi corect informaţi despre ce înseamnă România şi ce vrea România acolo, sunt convins că se vor deschide. Din experienţa pe care am trăit-o, am sesizat că aceşti oameni sunt oneşti, au un grad ridicat de cinste.  Important este ca noi să le oferim informaţii corecte şi lucruri palpabile. Sunt convins că, dacă vom veni cu oferte serioase, cu investitori, care să poată să dea de muncă oamenilor din zonă, care să poată să aducă bunăstare în zona respectivă,  lucrurile se vor schimba. Dacă toate aceste acţiuni vor fi dublate şi de o prezenţă mai mare a oamenilor politici români în zonă, care să se concretizeze prin vizite în localităţi, organizarea de dezbateri prin care să le explicăm care a fost parcursul României, de unde a plecat şi unde am ajuns, vizite  ale cetăţenilor din regiune în oraşele şi cetrele turistice din România, toate acestea luate împreună nu au cum să nu dea rezultate.  
 
E lăudabilă  iniţiativa dumneavoastră de a spori prezenţa românească în sudul R.Moldova, însă aţi punctat mai devreme că evenimetele din UTA Găgăuzia sunt o consecinţă inclusiv a nepăsării autorităţilor centrale de la Chişinău...Ce ar trebui să facă pentru a-i apropia?
 
Eu sunt convins că autorităţile de la Chişinău au lăsat o foarte largă autonomie autorităţilor din UTA Găgăuzia, iar acestea din urmă, neţinând cont de ce au primit, în loc să promoveze interesele generale ale R.Moldova, au încercat să promoveze interesele unui cerc restrâns de persoane, care aveau, probabil, de multe ori  relaţii personale cu Rusia. Pe baza acestor relaţii personale şi de afaceri cu Rusia au făcut în aşa fel ca să separe mai mult Găgăuzia de restul republicii. Lucrul acesta nu este deloc normal. Am să dau exemplul cu ce s-a întâmplat mai demult în Romania, în judeţele Covasna şi Harghita. Am avut aproape aceeaşi situaţie. Acum lucrurile s-au schimbat foarte mult, limba română a început să fie mult mai uzitată în judeţele din curbura Carpaţilor, promovarea intereselor României este prioritară în această regiune, cu respectarea formatului etnic al zonei. Din acest motiv, consider că ar trebui să existe mai multe clase de studiu în limba română în Găgăuzia, în acelaşi timp este necesar să fie promovată şi încurajată studierea limbii găgăuze. Locuitorii din UTA Găgăuzia trebuie  să cunoască limba de stat, este un respect pe care îl datorezi populaţiei majoritare. Trebuie să se ajungă la o normalitate şi statul român va sprijini atingerea acestui punct de normalitate şi în Găgăuzia.
 
Cum sunt văzute de la Bucureşti  ultimele evoluţii de la Chişinău?
 
Bucureştiul în relaţia cu R.Moldova are un obiectiv major -  să se regăsească în cel mai scurt timp în familia statelor europene. Modalităţile prin care se ajunge la acest obiectiv sunt diversificate. Însă ceea ce este important în acest moment este ca autorităţile din R.Moldova să treacă rapid la înfăptuirea acestor reforme care le-au fost solicitate de către statele partenere. Să dea dovada faptului că parcursul pe care şi l-au asumat este şi cel pe care îl urmează şi beneînţeles să ţină cont de mandatul pe care l-au primit de la electorat în toamnă. Alegătorii care s-au prezentat la vot au arătat fără umbre de dubii că vor ca R.Moldova să se îndrepte către UE şi să pastreze o relaţie speciala cu România. Acum, faptul că actualul guvern beneficiază de sprijinul comuniştilor din actualul parlament este o chestiune că, dacă va fi administrate politic în mod corect, să nu fie afectat parcursul european, nu poate produce îngrijorare. Eu, personal, însă, mi-aş dori foarte mult ca PL să se adauge acestei alianţe, mergând pe mandatul pe care l-au primit de la cetăţeni şi anume de a urma parcursul european şi a să formeze o coaliţie largă care să reziste presiunilor antinaţionale pe care le are Partidul Socialiştilor, alături de alte forţe de stânga. E foarte important ca RM să nu dea înapoi un pas din drumul pe care şi l-a asumat. Nu poţi să joci duplicitar, depinde foarte mult cum îţi asumi o politică pe care ai negociat-o cu partenerii europeni.
 

Priorităţi pentru românii de pretutindeni

Domnule senator, ce priorităţi din punct de vedere al activităţii parlamentare v-aţi stabilit pentru următoarea perioadă?
 
E foarte important să le asigurăm românilor de pretutindeni posibilitatea de a-şi exercita votul la alegerile europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale. În acest sens, partidul nostru, PNL, a revenit la un proiect mai vechi de lege pe care l-am avut, privind votul prin corespondenţă. Astfel,  împreuna cu colegii mei de partid am lucrat la o iniţiativă privind introducerea votului prin corespondenţă, după care va fi prezentat într-un cadru mai larg pentru modificarea Codului Electoral. În acest sens, vrem să mărim numărul parlamentarilor din diaspora pentru că în acest moment comunităţile româneşti care sunt în afara României sunt subreprezentate. Interesul nostru e să facem în aşa fel încât demersurile  parlamentarilor să fie mult mai intense pentru zonele unde locuiesc români în afara României. Toate aceste modificări ale Codului Electoral vor fi discutate şi negociate cu majoritatea parlamentară şi sperăm din tot sufletul ca partenerii nostri din partea stângă a eşicherului politic să înţeleagă că între românii din afara Romaniei şi românii care trăiesc în ţară nu există nici un fel de diferenţă, că avem cu toţii datoria de a-i ajuta pe confraţii noştri din comunităţile româneşti de pretutindeni să îşi exprime un punct de vedere şi să se implice activ în activitatea ţării lor. Astea sunt proiecte importante la nivel legislativ. Pe de altă parte, am o serie de acţiuni pe care intenţionez să le derulez, altele să le continui.  În ce priveşte românii din R.Moldova, în ultima vreme mi-am concentrat activitatea pe zonele puţin mai delicate, mă refer în special la zona găgăuză şi la românii care trăiesc în regiunea Bălţi. Este cunoscut faptul că în aceste zone limba română se află într-o mare suferinţă, posibilitatea românilor basarabeni de a-şi face simţită prezenta la nivel administrativ, cultural şi de ce nu şi identitar e foarte afectată în aceste regiuni. Prezenta însăşi a României ca stat în aceste regiuni a fost destul de redusă în ultima perioadă şi am considerat că trebuie să fim aproape de românii care locuiesc aici. În primul rând  să pot prelua mesajul de la ei şi să-l diseminez atât în România, cât şi în alte regiuni unde locuiesc români. În acest sens am înfiinţat un cabinet parlamentar la Bălţi prin care pot lua legătura cu românii din regiunea de nord a Moldovei, am susţinut înfiinţarea unui Centru de Informare a României la Comrat.
 
Lucia Beiu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: