Ruşii încă se întreabă dacă Perestroika a fost un blestem sau o binecuvântare

Mihail Gorbaciov rămâne pentru ruşi un lider controversat

După 30 de ani de la declanşarea procesului numit Perestroika, iniţiată de liderul sovietic Mihail Gorbaciov, ruşii încă au păreri contradictorii faţă de efectele reformei. Există diverse păreri faţă de istoria recentă, dar o privire imparţială asupra istoriei produce o concluzie fără echivoc: Da, greşelile şi neajunsurile au fost multe, dar fără Perestroika lumea nu ar fi fost ceea ce este astăzi, se arată într-o analiză TASS.

La 23 aprilie 1985 Comitetul Central al Partidului Comunist Sovietic s-a reunit într-o şedinţă istorică, cu implicaţii foarte mari la acea vreme, pentru a reorganiza fundamental economia sovietică care se confrunta cu o criză profundă. Accelerarea dezvoltării economice devenea o prioritate pentru viitorul economiei după o perioadă lungă de stagnare. Noul drum iniţiat de politicienii sovietici îşi propunea să revizuiască şi să revigoreze sistemul sovietic, însă reforma s-a încheiat în 1991 cu prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Perestroika, o reformă neclară

Grigorie Iavlinschi, fondatorul partidului Yabloko, a precizat că ceea ce s-a întâmplat cu Uniunea Sovietică a fost o consecinţă firească. „Oamenii au fost liberi în sfârşit să spună ceea ce gândesc în public fără a exista riscul să-şi piardă viaţa, locul de muncă sau să ajungă în închisoare. A apărut libertatea de exprimare. Sentimentul de frică a dispărut. Toate celelalte procese care au urmat nu au fost nimic altceva decât consecinţe. Sistemul politic anterior a fost construit pe minciuni. Apariţia adevărului a provocat un efect letal asupra acestui sistem, şi el s-a destrămat” a explicat Iavlinschi.

Serghei Filatov, fostul şef de stat major al primului preşedinte al Rusiei, Boris Elţîn, a subliniat că nu a existat nicio planificare strategică a reformei. În opinia sa, aceasta a fost cea mai mare problemă pe care a avut-o Perestroika. „Planul de reformă şi scopul său final au fost foarte neclare tot timpul. Fără un plan bine stabilit reforma a fost sortită eşecului. Şi totuşi, Perestroika a provocat un impact extraordinar în societate, ea a declanşat reforme şi a arătat poporului că sunt posibile modificări importante chiar şi în vechiul regim” a precizat Filatov.

Perestroika a provocat haos şi furie populară

Alexei Makarkin, primul preşedinte adjunct al Centrului de Tehnologii Politice, a precizat că Perestroika a fost un proces foarte complicat de pus în practică. „A fost prima încercare tardivă de a reforma economia, apoi, haosul care a urmat, şi în cele din urmă o încercare de a dezamorsa furia populară prin reforme politice. Procesul a izbucnit în cele din urmă şi nu a mai putut fi controlat. Totul s-a încheiat cu prăbuşirea ţării. Gorbaciov încearca să facă acest proces controlabil mai mult sau mai puţin” a declarat Makarkin. Acesta a menţionat că Gorbaciov a fost forţat să iniţieze reforme economice deoarece motorul principal al economiei sovietice era exportul de petrol. „Când preţul petrolului a scăzut Gorbaciov a trebuit imediat să ia o decizie. Predecesorii săi nu dezvoltaseră în prealabil planuri strategice. Mai târziu, când câţiva paşi au fost făcuţi spre schimbare s-a dovedit că nimeni nu avea idee despre ce trebuie făcut cu adevărat. Au urmat bineînţeles decizii conflictuale. În primul rând, a existat o iniţiativă de a grăbi dezvoltarea economică într-o perioadă când preţul petrolului era scăzut. Iniţiativa a eşuat în 1987. Diverse remedii economice au fost încercate. Piaţa a început să iasă de sub tutela statului. Această liberalizare a pieţei a determinat o pierdere importantă a controlului statului în economie” a explicat Makarkin.

Perestroika nu trebuie văzută doar în culori închise

Gorbaciov a relansat relaţiile cu Vestul deoarece situaţia economiei sovietice nu mai era capabilă să ducă povara Războiului Rece şi cursa înarmărilor.  „În general, era Gorbaciov, în ceea ce priveşte politicile interne şi externe, a fost caracterizată de grabă, incoerenţă, decizii tardive şi forţaţe. Între timp, nivelul de trai al poporului a scăzut iar sentimentele de revoltă au crescut. Încercările de a tempera publicul larg au fost sortite eşecului. În 1987 şi 1988 nemulţumirea socială a crescut şi Boris Elţîn a apărut ” a subliniat expertul. În speranţa de a uşura tensiunile din societate, reformele politice au declanşat doar procese centrifuge. „Ca rezultat, republicile sovietice au început să se distanţeze tot mai mult, unele înainte de lovitura de stat din august 1991 şi altele după. O contra-încercare de a crea ceva de genul, o federaţie sau confederaţie a atras obiecţii puternice din partea conservatorilor care, într-un final, au dus la prăbuşirea totală a ţării. Dar, Perestroika nu ar trebui să fie văzută doar în culori închise” a afirmat Makarkin.

În opinia sa, fiecare ar trebui să-şi amintească că Gorbaciov a oferit libertate poporului. În primul rând, libertate economică şi politică. „Poporul a câştigat libertatea de a călători în afara ţării, un drept care astăzi reprezintă un lucru absolut banal. În timpul lui Gorbaciov Biserica şi-a recăpătat legitimitatea. Mai târziu a apărut libertatea de expresie. Gorbaciov şi-a asumat meritele pentru evitarea unui război civil la scară largă şi a unui haos absolut, în ciuda unor tragedii ca Tibilisi, Vilnius sau Nagorno Karabakh. Gorbaciov nu a dorit să trimită trupe. Acest gest a fost interpretat ca fiind un gest de slăbiciune. Ar trebui amintit că: cei care folosesc forţa doar accelerează colapsul ţării” a concluzionat expertul.

55% dintre ruşi cred că reforma Perestroika, iniţiată în 1985 în Uniunea Sovietică, a cauzat mai mult rău decât bine, ca urmare a unui sondaj de opinie Levada realizat în martie. În urmă cu 10 ani, 70% dintre ruşi credeau că Perestroika a creat mai mult rău decât bine.