Rusia îşi consolidează poziţiile la Nistru! Unirea Moldovei cu România ar putea deveni o prioritate!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În Republica Moldova se discută tot mai des despre unirea cu România în contextul în care mica ţară ex-sovietică, cândva parte a României, a ajuns o ruină economică, coruptă şi lipsită de orice garanţii de securitate.

Semnale de alarmă trase de presa internaţională, dar şi cea locală, despre pregătirea unei invazii ruseşti asupra Moldovei independente, după modelul aplicat în Georgia şi Ucraina, apar, după izbucnirea conflictului în Ucraina, în fiecare zi. Postul francez de televiziune „Canal+” a atenţionat la sfârşitul săptămânii trecute că, după Georgia şi Ucraina, „Moldova este următoarea ţintă a lui Putin”. Întorşi de la Chişinău, jurnaliştii francezi au constatat că în Republica Moldova s-au creat condiţii ideale pentru un nou război-hibrid: Moldova este cea mai saracă ţară din Europa, cei mai corupţi oameni administrează ţara, iar, geopolitic, populaţia s-a împărţit în două tabere - o parte visează să se integreze în UE, iar altă parte a rămas nostalgică după URSS. Potrivit jurnaliştilor de la „Canal+”, conflictul ar putea porni din aşa-numitul „orăşel al victoriei” - tabăra protestatarilor pro-ruşi dislocaţi între Preşedinţie şi Parlament. „Oficial, aceştia protestează împotriva corupţiei, dar e straniu că toţi vorbesc ruseşte, Putin este idolul lor şi susţin în unison că în URSS era mai bine”, au constatat jurnaliştii francezi.

La Chişinău „orăşelul victoriei” – la Tiraspol „un orăşel militar” pe aerodrom

La rândul său, postul moldovenesc de televiziune „Realitatea TV” susţine că a intrat în posesia unor „acte şi scheme” din care reiese că aeroportul din Tiraspol, neutilizat după războiul din 1992, a fost reutilat într-un aerodrom complet militarizat care i-ar permite Rusiei, în cazul unui nou conflict armat între cele două maluri ale Nistrului, să poată disloca mai multe trupe în regiunea transnistreană.

Încă în 2012, autorităţile ruse anunţau faptul că au început lucrările de renovare a pistei aeroportului din Tiraspol, sub pretextul evacuării a 8 elicoptere vechi ale fostei armate a 14-a a URSS. Pe 17 aprilie 2012, responsabilul de complexul militar-industrial şi de apărare al Rusiei, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, „reprezentant al Kremlinului pentru Transnistria”, declara la o întâlnire cu profesorii şi studenţii Universităţii din Tiraspol că „administraţia de la Kremlin a decis să reînarmeze, în anii următori, forţele armate în proporţie de 70% cu armament modern” şi a dat asigurări că „pacificatorii ruşi se vor afla în zona de securitate până când «republica moldovenească nistreană» se va fortifica pe deplin”. Presa străină a interpretat declaraţia lui Rogozin ca pe o reacţie a Rusiei la planurile de amplasare a scutului american antirachetă în România.

Presa de la Chişinău scrie că în perioada care s-a scurs de atunci, Rusia şi-a consolidat poziţiile militare în regiunea transnistreană fără a înştiinţa autorităţile constituţionale. Potrivit „Realitatea TV”, pe teritoriul aerodromului din Tiraspol ar fi fost construit un „orăşel militar” unde sunt dislocate mai multe grupuri operative ale armatei ruse, dispeceratul central, statul major şi posturile santinelelor. Autorităţile de la Chişinău nu au comentat deocamdată aceste informaţii.

Lui Putin i s-a raportat: „Aerodromul din Tiraspol este funcţional!”

Din documentele prezentate de postul de televiziune menţionat reiese că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi fost informat despre situaţia de la aerodromul din Tiraspol la şedinţa Consiliului Suprem de Securitate din data de 22 ianuarie 2016. Presa rusă anunţa în ziua respectivă doar despre faptul că la acea şedinţă a CSS s-a discutat despre situaţia din Republica Moldova, fără a oferi detalii. Potrivit presei de la Chişinău, însă, Vladimir Putin ar fi fost informat atunci că aerodromul din Tiraspol este funcţional şi că „toate pregătirile pentru operaţiunea «Tuman» («Ceaţa») au fost definitivate”. Detaliile despre această operaţiune nu sunt însă expuse în schemele şi documentele prezentate de „Realitatea TV” din Moldova. În schimb, din aceleaşi documente reiese că, prin intermediul Ambasadei sale din Chişinău, Rusia ar controla aproximativ 40 de organizaţii şi lideri de opinie de la Chişinău.

Klaus Iohannis se agită

Fără a face o legătură directă cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, într-un interviu acordat publicaţiei austriace „Profil”, preşedintele României, Klaus Iohannis, a criticat traiectoria politicii externe a lui Vladimir Putin. „Politica lui Putin nu se încadrează în conceptul de viaţă împreună într-o Europă a secolului XXI”, a menţionat şeful statului român. Întrebat dacă războiul din Ucraina poate fi un motiv de îngrijorare pentru România, el a menţionat că a crezut, timp de decenii, că problema războiului nu mai există în Europa, dar „din păcate, acest lucru e istorie - într-o situaţie excepţională (…) trebuie să fim pregătiţi să ne apărăm ţara”, a menţionat Klaus Iohannis.

În condiţiile creşterii tensiunii în regiune, tot mai mulţi politicieni şi lideri de opinie de la Chişinău readuc în discuţie posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România ca soluţie la multe probleme cu care se confruntă astăzi tânărul stat ex-sovietic, a cărui neutralitate militară, convenabilă Rusiei (dar nerespectată de Rusia), este proclamată prin Constituţie. Rezultatele alegerilor şi sondajele de opinie arată că, an de an, numărul unioniştilor în Republica Moldova creşte. Faptul că în România instituţiile statului funcţionează, iar lupta anticorupţie a început să dea roade (în comparaţie cu Republica Moldova unde guvernează corupţia şi oligarhia), îi face pe tot mai mulţi moldoveni să-şi dorească reunificarea.

Unii „unionişti” nu sunt unionişti

Unirea celor două state româneşti e doat o chestiune de timp. De la un timp încoace, mai cu seamă din SUA, dar şi din Europa, vin semnale că cercuri occidentale influente înclină să rezolve problema Basarabiei prin reunirea acestui teritoriu cu România”, menţionează publicistul Petru Bogatu.

„Într-o situaţie în care Republica Moldova întâmpină greutăţi, lumea este în drept să piardă încrederea în viitorul acestui stat. Şi atunci ideea de a rămâne într-un spaţiu european nu poate să fie pur şi simplu abandonată. Ca alternativă, da, unirea Republicii Moldova cu România ar aduce acest teritoriu în spaţiul european şi euroatlantic pentru că România este membru UE şi NATO. Deci o asemenea evoluţie nu poate fi exclusă. Dacă situaţia din Republica Moldova ar degenera, dacă s-ar confrunta cu posibilitatea dispariţiei de pe hartă, atunci elementul unirii ar apărea ca o prioritate”, consideră fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare, Eugen Carpov, unul din fruntaşii Partidului Popular European din Moldova.

În Republica Moldova sunt mai multe partide care se declară unioniste. Se pare, însă, că acestea nu sunt autonome şi au diferite centre de comandă. Ele împart un bazin electoral de 20-22% şi, de regulă, doar unul accede în Parlament cu 13-15 mandate din totalul de 101. Realitatea ultimilor 10-12 ani a demonstrat că în majoritatea cazurilor, după ce acced în Parlament, aceste partide îşi trădează electoratul şi intră în scheme politice ruseşti, iar aceste trădări îşi lasă amprenta asupra spiritului românesc din Basarabia.

Păreri împărţite

Analiştii politici de la Bucureşti au păreri împărţite în privinţa disputelor despre unire de la Chişinău. Fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu susţine că tema este „o toxină a Rusiei, o temă de război informaţional reapărută la Chişinău”: „Pentru clarificare, trebuie să spunem foarte clar că nu există nici proiectul, nici discuţiile cu SUA sau UE şi că, de principiu, România însăşi nu a dezbătut această perspectivă vreodată”. Potrivit lui Chifu, „soluţiile pentru Republica Moldova sunt astăzi la Chişinău, nu la Bucureşti”.

Pe de altă parte, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, expertul economic Petrişor Peiu, susţine că reunificarea cu România este „singurul proiect care oferă mâine o perspectivă Moldovei”: „Dacă Republica Moldova se reunifică cu România, trebuie să existe nişte decizii politice. Noi am pornit de la ideea că dacă se va face această reunificare, va fi după modelul german. Adică, dacă mâine se reunesc cele două state, pensiile se ridică la nivelul celor din România. Salariile ajung la nivelul celor din România. În acelaşi timp, cheltuielile pentru utilităţi, de asemenea, vor fi ca în România. Trebuie atunci să compensezi cheltuielile celor care nu îşi permit. În acelaşi timp, toate programele structurale la care are acces România în cadrul Uniunii Europene, vor fi aplicate şi pentru acest teritoriu. Ele vor fi replicate în raport de 6 la 1, pentru că teritoriul României este de şase ori mai mare decât cel al Republicii Moldova, geografic şi demografic. Urmărind modelul german în care reunificarea s-a făcut dintr-o bucată şi nu treptat, noi am estimat că România ar cheltui cam un PIB, 200 de miliarde de dolari, în următorii 20 de ani. Sigur că aceşti bani se vor cheltui în mare parte din fonduri europene, din investiţii private”, susţine Petrişor Peiu.

Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău

Articol publicat pe dw.de.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite