Românii din Sudul Basarabiei transformaţi în „ţapi ispăşitori”

Autorităţile ucrainene au lansat o nouă provocare la adresa comunităţilor româneşti din Sudul Basarabiei, transformate peste noapte în vinovaţi de serviciu.

În contextul arborării, în dimineaţa zilei de nouă decembrie, a tricolorului rusesc pe antena unui operator de telefonie mobilă din satul Utkonosovka (raionul Ismail, regiunea Odesa), Vasilii Antoniuk, preşedintele Consiliului Raional Ismail se declară îngrijorat de creşterea "dispoziţiilor pro-române" din satele populate de moldoveni.

Până la orele prânzului, steagul Federaţiei Ruse „era încă de neajuns pentru autorităţile locale” scrie Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Naţional-Culturale Basarabia a Românilor din regiunea Odesa, pe pagina sa de Facebook. De asemenea, el califică această acţiune ca fiind o „diversiune bine plănuită, de către profesionişti anume instruiţi” desfăşurată pe timp de noapte. Pe parcursul zilei, în localitate au fost depistate şi inscripţii pro-ruse, cum ar fi "Мы за Новороссию”, care în traducere înseamnă „Noi suntem pentru Novorossia!”, scrise cu roşu şi albastru.

O provocare ordinară

Anatol Popescu crede că arborarea steagului Federaţiei Ruse este „o provocare ordinară la adresa societăţii din statul Ucraina, mai ales la adresa minorităţilor naţionale româneşti sau moldoveneşti de aici”. Tot el menţionează că, în acest context, se vrea „cumva să iasă ţapi ispăşitori românii de aici”. Organele de anchetă din regiunea menţionată lucrează asupra cazului, dar încă nu se cunoaşte cine ar fi făptaşul sau făptaşii.

Preşedintele Asociaţiei „Basarabia” a adresat o scrisoare deschisă conducerii regiunii şi şefului serviciului Securitatea Ucrainei în regiunea Odesa, cu rugămintea de a „monitoriza foarte minuţios cine şi ce acţiuni antistatale şi antiucrainene face pe aici” precizează preşedintele. Această scrisoare vine ca reacţie din partea organizaţiei la nişte declaraţii recente ale autorităţilor, din care reieşea că „uite, se înteţeşte separatismul în localităţile populate de români sau moldoveni, ceea ce sună chiar deranjant”.

Satele românofone lipsite de ajutor

În ultima perioadă, în satele din Sudul Basarabiei au fost înregistrate mai multe întâmplări, pentru care ar fi învinuiţi moldovenii/românii de acolo. Aceste învinuiri au menirea „de a ponegri imaginea comunităţii” a menţionat Anatol Popescu pentru Adevărul Moldova. Acesta este de părerea că statul ucrainean „nu prea acordă nicio atenţie” satelor românofone.

El afirmă că dezbinarea populaţiei românofone în români şi moldoveni este o practică a statului ucrainean, preluată din perioada sovietică. „În acest context este foarte important ca Parlamentul Republicii Moldova să schimbe acea formulare nenorocită din articolul 13 al Constituţiei, în care limba este declarată moldovenească. Deşi există acea hotărâre a Curţii Constituţionale, ucrainenii întotdeauna mizează pe textul oficial al Constituţiei Republicii Moldova” afirmă preşedintele Asociaţiei „Basarabia”.

În regiunea Cernăuţi şi Transcarpatia există 70 de şcoli cu predare în limba română şi doar cinci şcoli cu predare în limba moldovenească „cică distinctă în regiunea Odesa. Aceasta implică programe de învăţământ disctincte şi spălare de bani din bugetul de stat”.

Pentru ameliorarea situaţiei generale în care s-au pomenit moldovenii/românii din Sudul Basarabiei, Anatol Popescu consideră eficient „un dialog deschis al autorităţilor cu comunitatea din regiunea respectivă”, dar mai ales implicarea la nivel diplomatic a României şi Republicii Moldova în protecţia şi monitorizarea satelor moldoveneşti din Ucraina.

Biserică românească transformată în pericol

Preşedintele Consiliului Raional Ismail (regiunea Odesa) Vasilii Antoniuk s-a declarat îngrijorat de creşterea dispoziţiilor pro-române într-un şir de sate moldoveneşti, conform publicaţiei Izmail Vechernii. "În particular, în satul Kamâşovka (fost Hagi-Curda, unde funcţionează unica parohie a Bisericii Ortodoxe Române de pe teritoriul Ucrainei - n.n.) unele construcţii neterminate se datorează lipsei de finanţare bugetară. Şi toate astea se întâmplă pe fundalul creşterii ofertelor din partea unor investitori români de a finanţa în această localitate construcţia şcolii, a bisericii şi altor clădiri, cu condiţia de folosire obligatorie în acestea a limbii române", s-a plans Antoniuk.

Şase preoţi în trei ani

Construcţia bisericii a început în anul 2007 şi a durat patru ani. Aceasta a fost ridicată pe teritoriul privatizat de Vasile Iordăchescu, epitropul bisericii, deoarece, în alte circumstanţe nu s-ar fi permis zidirea acesteia ne-a comunicat fratele epitropului, Tudor Iordăchescu. De asemenea, el ne-a relatat şi despre starea actuală a bisericii. „Suntem într-o situaţie critică. De la deschiderea bisericii, am avut vreo şase preoţi. Un preot permanent nu avem” spune Tudor Iordăchescu. În prezent, slujbele în biserica respectivă sunt efectuate de un preot, care parcurge 100 de km de la Reni până la Kamâşovka, în zilele necesare. „Au investit mulţi bani, au făcut o biserică aşa frumoasă şi e păcat că nu există un preot care ar face slujbele complete” destăinuie cu tristeţe Tudor Iordăchescu. El afirmă că la mijloc ar fi o „chestiune politică”, care influenţează enoriaşii.

Părăsiţi de autorităţi

Autorităţile ucrainene se pare că nu acordă prea multă atenţie satelor moldoveneşti din Ucraina. Dar „nu au încotro. Administraţia înghite noduri şi tace, pentru că noi nu suntem în afara legii” mai spune Tudor Iordăchescu. Acesta se întreabă de ce nu au dreptul să-şi trăiasca viaţa în linişte şi pace, aşa cum o fac ucrainenii din România. „De ce dar noi, românii, ne simţim aici ca într-o colivie, în care să nu avem dreptul să răsuflăm”? O influenţă din partea autorităţilor se atestă şi asupra copiilor români, în şcolile din Sudul Basarabiei, spune Tudor Iordăchescu. „Le sunt insuflate idei că sunt ucraineni, deşi mama şi tata sunt români, însă noi suntem cetăţeni ai Ucrainei şi ne conducem după legile ei”.

Peste 90% din populaţia satului Utkonosovka (4.300 locuitori) sunt etnici români.

În nouă raioane, de la Dunăre la Nistru trăiesc peste 80.000 de români, declaraţi oficiali moldoveni. Cele trei raioane de lângă Dunăre-Reni, Ismail şi Chilia-sunt practic cele mai populate de românofoni.