Retrospectiva săptămânii 21-27 februarie 2011: Locuitorii satelor Obileni şi Nemţeni au scăpat de ape, dar nu şi de sărăcie

Un test făcut de ziarul „Adevărul"arată că, deși ocupă funcții în administrația publică, bugetarii din Republica Moldova nu stăpânesc limba de stat. Tot în această săptămână am aflat și ce dificultăți poți întâmpina atunci când încerci să contractezi un credit la bancă.

Handicap la limba de stat, în instituțiile publice din Republica Moldova

Litera legii este încălcată însă tocmai de către unii angajaţi la stat, care sunt obligaţi să comunice ca la carte în limba oficială a ţării. Într-un top al bugetarilor care cunosc cele mai puţine cuvinte moldoveneşti sunt angajaţii din administraţia publică, cei din spitale şi chiar din instituţii culturale.

„Testul de limbă" a început la filiala din sectorul Buiucani a Întreprinderii Apă-Canal Chişinău. Am cerut la un ghişeu să fim îndrumaţi asupra modului de instalare a apometrelor.

Răspunsul a venit repede. Doar că în limba rusă. După câteva schimburi de replici cu funcţionara de la ghişeu, am fost sfătuiţi să mergem la şeful instituţiei. Aici, am primit lămuririle, însă doar după ce bărbatul le-a cerut tot în rusă explicaţii colegilor lui.

Angajaţii de la Chişinău- Gaz sunt de departe cei mai dezinteresaţi în privinţa relaţionării în limba de stat cu clienţii. Un aviz pe care aceştia îl lasă în cutia poştală a celor care-i plătesc apare completat doar pe partea în limba rusă. Şi pe Internet, pe paginile oficiale ale unor instituţii de stat importante, comunicarea cu publicul se face în rusă. Un exemplu concret este pe www.moldovagaz.md. Pe site-ul aparţinând furnizorului de combustibil, inclusiv butonul care te duce spre pagina în limba română te ghidează, de fapt, tot spre anunţurile în rusă.

Descoperă cine sunt miliardarii ruşi cu afaceri în Republica Moldova

Cinci miliardari în dolari din Federaţia Rusă din cei 500 incluşi în topul pentru anul 2010, realizat de revista economică „Finans", au investit sume uriaşe în Republica Moldova. Afacerile lor au fost ridicate pe cele mai profitabile domenii economice, controlând piaţa petrolului, a metalurgiei și a materilelor de construcţie.

Cel mai bogat rus care deţine afaceri în Republica Moldova este Alişer Usmanov. Acesta ocupă locul trei în clasamentul miliardarilor ruşi şi are o avere estimată la 19,9 miliarde de dolari.

Un alt coproprietar al Uzinei Metalurgice din Râbniţa este Andrei Skoci, deputat în Duma de Stat din partea partidului de guvernământ Edinaya Rossia şi partener de afaceri al lui Alişer Usmanov. Skoci deţine acţiuni în grupului Metalloinvest şi are o avere de 6,5 miliarde de dolari.

Nikolai Ţvetkov, proprietarul corporaţiei financiare Uralsib, care ocupă locul 25 în top cu o avere de 5 miliarde de dolari, deţine în Moldova prima companie locală de factoring NFC-Moldfactor, specializată în acordarea de servicii bancare.

Misiune imposibilă: să iei credit de la bancă. Oamenii de afaceri din Republica Moldova preferă să se descurce pe cont propriu

Dobânzile mult prea mari impuse de instituţiile financiare, dar şi termenul mic oferit pentru perioada de returnare a împrumuturilor sunt doar două dintre piedicile clienţilor. În timp ce micii afacerişti abia se pot apropia de banii băncilor, persoanele fizice se lasă tot mai greu convinse să-şi încredinţeze economiile companiilor de profil.

Printre cele mai importante cauze care duc la o valoare prea ridicată a dobânzilor se numără costul mare al resurselor atrase de bănci, marja de profit înaltă şi primele de risc.

Astfel, ţara noastră se află în topul statelor din regiune cu cele mai mari rate la depozitele atrase. Acest lucru a determinat populaţia să depună sume importante de bani la bancă.

Specialiştii de la „Expert-Grup" susţin că băncile joacă un rol pasiv în modernizarea economiei. În aceste condiţii, spun specialiştii, cel mai tare au de suferit producătorii, pentru care împrumuturile reprezintă un mare risc.

Locuitorii satelor Obileni şi Nemţeni au scăpat de ape, dar nu şi de sărăcie

104 familii din satele Obileni și Nemțeni, localităţi înghiţite de ape în urma inundaţiilor de vara trecută, au intrat săptămâna aceasta în posesia caselor construite cu sprijinul financiar acordat de Guvernul de la Chişinău şi de comunitatea internaţională.

În noul cartier din Obileni, oamenii deja s-au mutat în casele ridicate recent. Pe strada Georgiei bate vântul, iar accesul auto este încă interzis. Uniformitatea cromatică a celor opt case ridicate cu sprijinul Guvernul de la Tblisi „înfruntă" aşezările vopsite în verde şi roz, construite de moldoveni cu materialele primite din partea României. Reţea de apă nu există, gaz nici atât, iar în spatele ferestrelor cu geamuri termopan domneşte o sărăcie lucie.

Olimpia Rotaru s-a mutat într-o casă construită de moldoveni, cu materiale româneşti. Femeia, în vârstă de 66 de ani, are o pensie de 640 de lei. Noua locuinţă are două camere, o bucătărie şi un pod inaccesibil. Pereţii plini de igrasie contrastează geamurile noi. La uşile din interior nu sunt clanţe. Nu are toaletă, iar uşa de la intrarea în casă s-a umflat din cauza umezelii. Noaptea, bătrâna pune o cutie de carton în exterior şi doarme cu uşa întredeschisă.

În satul Cotul Morii s-a iscat un scandal în urma repartizării locuinţelor. Sinistraţii îl acuză pe primarul satului, Mihai Merzenco, că a repartizat casele pe criteriul de rudenie.