Republica Moldova nu trebuie să se teamă de NATO

Unul din miturile şi stereotipurile despre NATO care există în societate ţine de percepţia generală.

Republica Moldova trebuie să se transforme dintr-un consumator de securitate într-un furnizor de securitate, iar Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului dintre Republica Moldova şi NATO (IPAP) este un prim pas spre acest deziderat, respectiv spre aderarea la alianţa nord-atlantică.

La această concluzie au ajuns participanţii unei mese rotunde, organizată de Centrul de Informare şi Documentare NATO de la Chişinău, şi care a avut genericul „Percepţia NATO în RM: între mit şi realitate”.

Mihail Cernescu, conferenţiar universitar la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, susţine că IPAP asigură un nivel de democraţie şi conferă NATO doar rolul unui consultant în securitate pentru reforma internă de securitate. El a amintit, în context, declaraţiile prim-ministrului moldovean, Iurie Leancă, potrivit căruia ţara noastră îşi va păstra statutul de neutralitate şi va continua discuţiile cu Rusia despre apropierea RM de Uniunea Europeană pentru a îndepărta toate temerile şi îngrijorările pe care Kremlinul le-ar putea avea.

NATO înseamnă dialog, nu trupe

„În istoria recentă a R. Moldova a avut loc un episod, când la Chişinău a venit Secretarul general NATO, Javier Solana (anul 1997 - n.n.), oficialul dorind doar să dicute despre organizaţia nord-atlantică. În replică însă, ruşii au „înnebunit” de furie, trimiţând la Chişinău diverşi miniştri, politicieni, delegaţi ca să invoce statutul de neutralitate al statului”, îşi aminteşte Mihail Cernescu. El a precizat că neutralitate nu înseamnă menţinerea trupelor ruse pe teritoriul Moldovei şi a menţionat despre primele proiecte ale NATO în R. Moldova, dezvoltate încă în anul 1994. Printre acestea se numără conectarea mediului academic de la Chişinău la spaţiul virtual de atunci. „Astfel, apar calculatoare la două facultăţi din Chişinău conectate la internet. Un alt proiect a vizat transportarea unui număr de 3245 de produse chimice nesecurizate de îngrăşământ, care produceau poluare, iar 11 rachete care nu mai erau utilizabile de zece ani, o moşternire sovietică, au fost securizate”, a relatat Mihail Cernescu, care astfel a sugerat că alianţa nord-atlantică are şi un caracter ştiinţific, comunitar, nu doar militar.

Mituri despre NATO

Unul din miturile şi stereotipurile despre NATO care există în societate, subliniat în cadrul mesei rotunde, ţine de percepţia generală. „Percepţia cetăţenilor despre NATO vine de la cei care au făcut armata în anii ’60 şi au transmis generaţiilor că ce e dincolo e rău, că cei de dincolo vor război militar şi nuclear. Acest mesaj a fost transmis tinerilor de astăzi”.

Alla Roşca, profesor la Universitatea Tulane din SUA, a precizat că miturile se depăşesc greu şi este nevoie de trei generaţii pentru a iniţia un dialog constructiv cu disidenţii politici sau societatea civilă. În opinia sa, moştenirea trecutului se manifestă astăzi prin catalogările adresate NATO, care este văzută ca „răul întruchipat împotriva noastră” sau perceput ca „cel ce începe războiul”.

Elena Manzac, directorul executiv al Centrului NATO, a accentuat nevoia de schimbare a acestei percepţii pentru a putea concura cu miturile din societate care sunt foarte puternice. Iar un astfel de proces durează, crede ea, având în vedere disponibilitatea psihologică a populaţiei. „Disponibilitatea psihologică se află în strânsă corelaţie cu schimbarea opiniei publice şi educarea mass-media în spiritul informării corecte”, a concluzionat Elena Manzac.