Republica Moldova vrea în UE, dar cu Justiţia nereformată?

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti   FOTO Dumitru Goncear

Dincolo de încurajările primite de Republica Moldova de oficialii europeni la Summitul Partneriatului Estic de la Vilnius, drumul european rămâne pentru moment un obiectiv îndepărtat pentru coaliţia care asigură guvernarea minoritară a lui Chiril Gaburici întrucât combaterea corupţiei şi reformarea Justiţiei lipsesc din agenda de priorităţi a politicienilor moldavi.

Situaţia fluidă de la Chişinău şi campania pentru alegerile locale de luna viitoare trec în plan secund aceste obiective fără de care nu este posibilă o viitoare pre-aderare a Republicii Moldova în cadrul marii familii europene. Pentru eficientizarea reformei în Justiţie este necesară modificarea constituţiei Republicii Moldova ca preşedintele să fie legitimat prin votul cetăţenilor şi implicit să preia această iniţiativă fără a mai fi sub tutela partidelor politice. Cel puţin sfârşitul de mandat al preşedintelui Nicolae Timofti demonstrează că se pot face paşi semnificativi în direcţia modernizării şi reformării Justiţiei dar partidele politice moldave blochează după modelul politicienilor de la Bucureşti unele anchete de fraudare a banului public care în plan extern aduc un minus la capitolul imagine Chişinăului. Dincolo de aceste considerente, inaugurarea Centrului pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc din 20 mai reprezintă un pas semnificativ pentru desovietizarea sistemului judecătoresc moldav, tributar încă ideologiei comuniste din vremea lui Vladimir Voronin.

„Funcţionarea acestuia va eficientiza şi va transparentiza atât procedura de punere în dezbatere publică a propunerilor de modificare a unor acte legislative ce vizează activitatea sistemului judecătoresc, cât şi procesul decizional, mecanisme importante în reforma sistemului judiciar din Republica Moldova. De asemenea, un capitol ce nu trebuie neglijat în cadrul reformei sistemului judiciar îl constituie procedura de punere în aplicare a actelor normative sau a modificărilor aduse actelor normative deja existente”, a declarat ambasadorul României la Chişinău, Marius Lăzurcă. De asemena, Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc, constituit la iniţiativa unui grup de judecători, are drept scop accelerarea reformei în cadrul sistemului judecătoresc şi  sprijinirea eforturilor europene de modernizare a sistemului judiciar din Republica Moldova Moldova.

Noua lege a Procuraturii, un prim pas către independenţa magistraţilor moldoveni

Campania electorală pentru alegerile locale de luna viitoare a scos de pe ordinea de zi a politicienilor de la Chişinău dezbaterile pe noua lege a procuraturii care în loc să fie un căştig real pentru pregătirea unei viitoare pre-aderări ridică semne de întrebare pentru oficialii europeni.

Vladislav Gribincea, preşedintele grupului de lucru privind legea procuraturii şi preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova, a declarat că noua lege, care respectă toate standardele europene şi normele internaţionale, este aplicabilă în proporţie de aproximativ 100% şi are avizul pozitiv al Comisiei de la Veneţia. În opinia sa, actuala lege prevede ca propunerea pentru ocuparea funcţiei de procuror general să fie făcută de către Consiliul Suprem al Magistraturii şi să aparţină preşedintelui Republicii Moldova. În acelaşi timp, adjuncţii procurorului general vor fi numiţi direct de către acesta fără concurs şi îşi vor părăsi funcţiile odată cu încetarea mandatului procurorului general pentru a evita eventuale blocaje instituţionale care pot apărea.

În schimb, Wicher Slagter, şeful secţiei Politică şi Economie a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a susţinut recent că reforma justiţiei moldave beneficiază în continuare de asistenţa Uniunii Europene, adăugând că este apreciat efortul autorităţilor în această direcţie. În acelaşi timp, Slagter şi-a arătat dezamăgirea faţă de evoluţia legii testării integrităţii profesionale la Curtea Constituţională, subliniind faptul că neconstituţionalitatea unor articole din lege slăbesc implementarea şi eficienţa acestei legi care are ca scop prevenirea corupţiei. La rândul său, Andrew Johson, seful secţiei Politică şi Economie din cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, a declarat luna trecută, că se realizează paşi importanţi spre reformarea justiţiei, prin  reforma  procurorilor, deşi mai este  nevoie de multă muncă şi voinţă politică pentru a finaliza întreg procesul.

Timofti a început timid reforma Justiţiei

Oarecum izolat de lupta partidelor politice de la Chişinău, şeful statului moldovean pare conştient că drumul european asumat de Republica Moldova trebuie continuat şi a dat un mesaj ferm la Bruxelles pe acest subiect întrucât angajamentele care vizează justiţia sunt cuprinse în Acordul de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană. „Salut Hotărârea Curţii Constituţionale din 16 aprilie curent care a recunoscut constituţionale normele  care reglementează confiscarea extinsă şi îmbogăţirea ilicită. Consolidarea capacităţilor instituţionale ale CNI este, de asemenea, importantă. Adoptarea în anul 2014 a Legii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi punerea ei în aplicare de la 1 ianuarie anul curent trebuie să producă rezultate”, a declarat Nicolae Timofti. În opinia şefului statului moldovean,  Procuratura trebuie să-şi consolideze independenţa şi profesionalismul. „Din pachetul de legi care încă nu au fost adoptate se evidenţiază proiectul cu privire la Procuratură. Avizat pozitiv de către Comisia de la Veneţia, acest proiect  este o prioritate”, a adăugat Timofti. 

În schimb, UE condiţionează reformarea Justiţiei moldave de primirea următoarelor tranşe de bani comunitari. Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău a menţionat condiţiile care trebuie respectate de către autorităţile Republicii Moldova pentru primirea următoarelor tranşe în cadrul asistenţei financiare oferită de UE, în sumă totală de 60 de milioane de euro, destinată reformei justiţiei. În momentul de faţă, este greu de crezut că reforma pe Justiţie va fi accelerată pentru că în funcţie de scorurile obţinute partidele politice vor începe jocurile de culise unde Kremlinul este maestro de ceremonii, prin capetele de pod reprezentate de PSRM, PCRM , Ilan Shor şi Renato Usatâi. Nu cred că PLDM şi PDM mai pot în momentul de faţă să reprezinte o garanţie fermă pentru Bruxelles că vor continua reformarea Justiţiei când s-au compromis la căruţa PCRM şi aici Bucureştiul este obligat să intervină.