Reprezentanta Republicii Moldova la GRECO: „Ţara noastră nu este un elev rău, dar politicul rămâne cel mai sensibil aspect“
0
Reprezentanta Republicii Moldova la GRECO (Grupul statelor contra corupţiei), un Comitet de monitorizare al Consiliului Europei instituit în baza unui acord parţial şi lărgit, anunţă că activitatea Comisiei Naţionale de Integritate va fi supusă unei prime evaluări internaţionale în anul 2015 în cadrul celei de-a patra runde de evaluare GRECO.
Cornelia Vicleanschi crede că disensiunile apărute între membrii Comisiei se explică prin lacunele din legislaţia care reglementează activitatea instituţiei, iar GRECO ar putea interveni cu anumite recomandări de natură să le elimine.
Doamnă Cornelia Vicleanschi, din anul 2001, când Republica Moldova a aderat la GRECO, ţara noastră a fost supusă evaluărilor de trei ori. Cum s-a schimbat situaţia de la un raport la altul?
Fiecare evaluare a avut o anumită tematică. Dacă e să comparăm situaţia din 2003, când am fost evaluaţi pentru prima dată, cu cea din anul 2014, atestăm un progres semnificativ. Acesta se reflectă în modul în care Republica Moldova a pus în aplicare recomandările GRECO. Nu avem restanţe nici la prima şi nici la cea de-a doua rundă. Recomandările care ne-au fost date atunci au dus, în primul rând, la completarea legislaţiei noastre. A fost îmbunătăţit capitolul referitor la infracţiunile comise de persoanele cu funcţii publice. S-a lărgit conceptul de persoane care pot fi trase la răspundere pentru acte de corupţie sau cele conexe, inclusiv funcţionarii străini sau internaţionali. Mai mult, au apărut şi alte incriminări în ceea ce priveşte actele de corupţie. De exemplu, incriminarea traficului de influenţă activ. Începutul activităţii Comisiei Naţionale de Integritate este, de altfel, tot un rezultat al evaluărilor GRECO. În prima rundă de evaluare s-a ajuns la concluzia că, în pofida faptului că funcţionarii publici, deputaţii, procurorii, judecătorii depun declaraţii pe venit, controlul era unul superficial. Nu exista un organ care să verifice şi, în caz de necesitate, să sancţioneze persoanele care cu bună ştiinţă nu-şi declarau veniturile.
Apropo, cât de mulţumit este GRECO de activitatea Comisiei?
Până în prezent GRECO nu a apreciat activitatea CNI, care, de altfel, este abia la început. În a doua jumătate a anului 2015 va avea loc cea de-a patra rundă de evaluare a Republicii Moldova, care se va axa pe integritatea parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor. Atunci GRECO va da o apreciere şi activităţii CNI. Experţii vor studia normele legale referitoare la declaraţiile pe venit ale procurorilor, judecătorilor şi parlamentarilor şi, bineînţeles, sancţiunile aplicate.
Disensiunile dintre membrii CNI vorbesc despre faptul că lucrurile, totuşi, nu merg foarte bine. Ce aţi avea de spus?
Cred că este vorba despre anumite lacune din legislaţie, care nu au putut fi prevenite în timpul elaborării legilor în baza cărora activează CNI. Astfel, în timpul activităţii Comisiei au apărut anumite goluri care nu au putut fi anticipate. Cred că asta e problema. Sper ca membrii mandataţi să găsească un numitor comun şi să lucreze împreună.
Cum vede GRECO condamnările la închisoare ale judecătorilor din ultima vreme, ceea ce este, de fapt, o premieră pentru Republica Moldova?
GRECO nu apreciază lucruri concrete. Aceste condamnări vor fi totuşi discutate atunci când Moldova va fi evaluată la runda a patra, despre care am menţionat mai sus. Atunci când s-a decis care va fi tema următoare pentru evaluarea GRECO, statele au luat în considerare discuţiile din toate societăţile europene despre corupţia care ar exista printre magistraţi. Odată ce au apărut primele dosare îmi imaginez că suntem pe calea cea bună.
Şi vom trece testul din 2015?
Sunt mai mult ca sigură că vor fi depistate anumite lacune care se vor transforma în recomandări adresate statului nostru. Până în prezent nu există niciun stat membru GRECO căruia să nu i se fi adresat recomandări. Numărul lor diferă de la stat la stat, dar ele sunt oricum, deoarece perfecţiunea nu are o limită.
În ultimul raport, cel din 2013, GRECO a anunţat că Moldova a pus în practică în mod satisfăcător doar 6 din 17 recomandări, celelalte fiind implementate parţial. Cum vede GRECO acest rezultat?
Recomandările puse în practică parţial sunt legate de transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Tema a fost piatra de încercare pentru toate statele membre GRECO. Primele ţări evaluate în cadru rundei a treia au fost Franţa, Suedia, Germania, Slovenia. Franţa abia în 2013 a pus în aplicare parţial aceste recomandări. Suedia, Danemarca, Elveţia şi Luxemburg nu au pus în aplicare nici o recomandare legată de transparenţa finanţării partidelor politice. Republica Moldova în doi ani a făcut mai mult.
Poate în cazul statelor europene se mizează pe corectitudinea politicienilor?
Noi nu punem aşa problema. GRECO a găsit anumite discrepanţe chiar dacă e vorba de o democraţie veche. Experţii nu vin cu recomandări pentru un stat atunci când nu sunt încălcate anumite norme. De exemplu, în Danemarca şi Suedia nu se depun declaraţii pe venit. S-a considerat că în aceste state există o integritate a funcţionarului public şi, prin urmare, acesta nu e nevoit să dea o dare de seamă a modului de viaţă şi a cheltuielilor sale. Dacă totuşi s-au făcut recomandări unui stat înseamnă că există probleme care trebuie rezolvate.
Deci recomandările legate de transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt marea restanţă?
Nu este marea restanţă. În septembrie urmează să prezentăm un alt raport de situaţie în care vom spune ce paşi a mai făcut Moldova comparativ cu situaţia din 2013, când a fost adoptat raportul prin care GRECO a apreciat recomandările ca puse parţial în practică. Putem spune că am făcut totuşi nişte paşi, nu uriaşi, dar i-am făcut. Proiectul de lege a fost deja adoptat în prima lectură.
Ce şanse sunt ca acest proiect să păstreze toate recomandările şi în a doua lectură?
Este greu să prognozezi ceva ce e legat de politic. Sper să fie adoptat în versiunea în care este acum pe masa deputaţilor. În această formă el răspunde la toate recomandările GRECO.
Dar în ce măsură va fi respectată legea, dacă e să luăm în calcul încercările din trecut ale politicienilor de a mai „păcătui”?
De această dată nerespectarea regulilor aferente finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale va fi sancţionată contravenţional sau chiar penal. În prezent nu există nici o sancţiune pentru partidele politice. Acest proiect de lege prevede că organul care va controla finanţele partidelor atât în campaniile electorale, cât şi în afara lor, va fi Comisia Electorală Centrală (CEC). Ea devine agent constatator. Bunăoară, Comisia va avea dreptul să întocmească procese verbale de contravenţie şi să le transmită în instanţă pentru luarea unei decizii.
Proiectul prevede, între altele, plafonarea donaţiilor acordate partidelor politice de către o persoană. De ce este necesar acest lucru?
Foarte simplu. O persoană poate da milioane şi, prin urmare, partidul să depindă de buzunarul acesteia. Un partid mic care nu are membri atât de bogaţi nu se va putea promova pe arena politică. Astfel unei formaţiuni politice i se oferă şansa să aibă mai mulţi membri. Mai mult, experţii GRECO au observat că în Moldova nu se face diferenţă între cotizaţii de membru de partid şi donaţii. Cotizaţiile, atunci când nu sunt stabilite concret în statutul partidelor, ar putea disimula sume excesive de donaţii. Din acest motiv în proiectul de lege cotizaţiile sunt incluse în plafonul de donaţii. Adică donaţiile şi cotizaţiile de la un singur om nu pot depăşi o anumită sumă.
Au fost consultate partidele politice la elaborarea proiectului?
Desigur. Negocierile au fost dure şi de lungă durată. Au fost discuţii legate de plafon, de donaţii venite de la cetăţenii moldoveni din afara ţării, de asistenţa voluntarilor. Grupul de lucru a muncit mai mult de jumătate de an.
Până la urmă, de ce este necesar ca aceste recomandări să fie puse în practică în Republica Moldova?
Tindem ca lupta politică să fie cât mai cinstită. Această luptă implică anumite discordii. GRECO vrea ca lupta politică să fie încadrată în anumite limite legale, să nu se încalce regulile, iar partidele să fie puse pe acelaşi cântar, fie că e o formaţiune cu câteva sute de membri, fie ca este vorba despre una care are câteva zeci de membri.
Cât de disciplinată este Moldova la GRECO?
Nu am fost un stat monitorizat în permanenţă, spre deosebire de alte ţări. Există state care o dată la jumătate de an prezintă rapoarte despre anumite progrese din domeniile în care a întârziat să pună în aplicare recomandările. Nu am avut astfel de sancţiuni. În Moldova se vede o voinţă politică de a fi la nivelul recomandărilor ce vin de la GRECO. Politicul, şi nu doar în ţara noastră, este cea mai sensibilă parte din evaluările GRECO.
Care sunt sancţiunile GRECO?
De obicei, GRECO informează statul despre neconformitate, iar apoi acesta trece într-o perioadă de monitorizare permanentă. Autorităţile sunt obligate să prezinte la fiecare jumătate de an un raport despre progrese. Însuşi Secretarul general al Consiliului Europei poate adresa preşedintelui ţării o scrisoare prin care l-ar atenţiona asupra nerespectării de către statul evaluat a cerinţelor GRECO. Cea mai gravă sancţiune este excluderea din GRECO. Totuşi, nu suntem un elev rău. Fiind membri ai acestei instituţii, noi ne perfecţionăm.
Vă mulţumim.
Ce este GRECO
Grupul de state contra corupţiei (GRECO) a fost instituit la 5 mai 1998 de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, iar Republica Moldova face parte din el din anul 2001. În prezent, 49 de state sunt membre la GRECO, printre care şi SUA şi Belorus (care nu sunt membre ale CoE). Printre scopurile GRECO este ameliorarea capacităţilor membrilor săi de a lupta cu corupţia, prin supravegherea aplicării în practică a angajamentelor asumate în acest domeniu. Un alt scop este identificarea lacunelor şi insuficienţelor din dispozitivele naţionale ce vizează prevenirea şi combaterea corupţiei, care, pentru a fi depăşite, trebuie să fie urmate de iniţierea unor reforme legislative, instituţionale, implementarea unor diverse practici de contracarare a corupţiei.
Se încarcă comentariile...
