Relaţia Republica Moldova – UE în 2015: povestea unui insucces

Republica Moldova a atins contraperformanţa de a parcurge în anul 2015 calea de la povestea de succes care se bucura de sprijinul prioritar al cancelariilor europene la un stat în plină criză politică, economică, socială şi de securitate, cu proteste stradale şi instituţii ale statului practic nefuncţionale.

Lina Grâu: 2015 nu e doar un an pierdut în relaţiile cu UE

2015 a fost, din păcate, nu e doar un an pierdut în relaţiile cu UE, ci un an care ne-a dus la subsolul priorităţilor agendei statelor europene. Clasa politică a dezamăgit imens, iar consecinţele le vom simţi cu toţii. De această părere este experta pe politică externă, Lina Grâu, care a comentat pentru IPN anul 2015 din punctul de vedere al relaţiilor cu Uniunea Europeană.

Lina Grâu este de părere că cel mai important aspect negativ este imaginea extrem de proastă pe care a şi-a făcut-o Republica Moldova prin clasa ei politică actuală. În câteva luni, Republica Moldova a atins contraperformanţa de a parcurge calea de la povestea de succes care se bucura de sprijinul prioritar al cancelariilor europene la un stat în plină criză politică, economică, socială şi de securitate, cu proteste stradale şi instituţii ale statului practic nefuncţionale.

„Dezamăgirea pe care a generat-o Republica Moldova ne va costa ani de zile, dacă nu peste un deceniu, de întârziere a parcursului european. Foarte negativă pentru Republica Moldova a fost suspendarea finanţărilor venind din partea partenerilor occidentali, ca urmare a „jafului secolului”. UE, Banca Mondială, FMI, BERD şi SUA au cerut să se facă ordine în sectorul bancar, în justiţie şi să fie combătută corupţia”, a apreciat Lina Grâu.

Este greu de vorbit despre aspecte pozitive

Experta crede că factorul pozitiv până la urmă ţine de faptul că s-a văzut faţa reală a politicului moldovenesc, că UE în sfârşit „a luat priză la realitate” şi că de acum încolo suportul financiar nu va mai fi acordat necondiţionat. „Sper că UE a înţeles că ar fi trebuit să acorde cu mult mai multă susţinere societăţii civile şi proiectelor locale, pentru a sprijini alternativele reale în societate. Poate că putem vorbi şi despre o trezire a unei părţi a societăţii care a înţeles că doar prin implicare personală se pot schimba lucrurile. Sper că de aici va germina şi noua clasă politică”, şi-a exprimat speranţa Lina Grâu.

Ea afirmă că, în 2015, Republica Moldova ar fi trebuit să obţină primele realizări în implementarea Acordului de Asociere cu UE şi a Zonei de Liber Schimb, să progreseze spectaculos în reformarea justiţiei, în ajustarea economiei la normele europene şi depolitizarea instituţiilor statului. Urmau să fie adoptate un şir de măsuri de aliniere a legislaţiei şi practicilor Republicii Moldova la standardele UE, de asigurare a securităţii informaţionale şi energetice a ţării.

Lina Grâu menţionează că, din păcate, nu ne putem aştepta la o îmbunătăţire a relaţiilor cu UE în 2016, având în vedere instabilitatea şi crizele politice care deja se prefigurează la Chişinău. Dacă la putere va ajunge o coaliţie de stânga sau centru-stânga, vom asista în cazul cel mai bun la îngheţarea cursului european. Se poate ajunge însă şi la o reorientare a vectorului extern către Rusia. „Cred că există şi riscul unei federalizări rapide a Republicii Moldova, a unei „transnistrizări” de facto, printr-o reeditare a aşa-numitului plan Kozak. Acest lucru ar constitui o garanţie pentru Rusia că Republica Moldova nu va reveni prea curând la aspiraţiile sale europene. UE trebuie să pună accent pe susţinerea societăţii civile şi a iniţiativei locale în Republica Moldova, doar astfel se poate creşte o nouă clasă politică cu valori sănătoase”, a încheiat experta.

Valeriu Ghileţchi: A fost un an cu rezultate foarte modeste

Deputatul liberal-democrat, Valeriu Ghileţchi, a spus că anul 2015, din punctul de vedere politici al relaţiilor cu UE, a fost bun, deoarece a existat o comunicare permanentă cu Uniunea Europeană, chiar în mijlocul crizei actuale au fost încercări ale grupurilor politice din Parlamentul European de a media criza şi de a contribui la formarea unui nou Guvern. Însă, din punct de vedere practic, a fost un an cu rezultate foarte modeste.

Din lipsă de stabilitate politică, nu s-a reuşit înregistrarea unor mari progrese în implementarea Acordului de Asociere, Moldova a ratat mai multe proiecte de asistenţă financiară pentru promovarea reformelor. Deputatul ar vrea ca în anul 2016 Moldova să depăşească această criză politică, să existe stabilitate, să se depună toate eforturile pentru a implementa Acordul de Asociere şi să fie promovate reformele asumate ca oamenii să simtă o schimbare calitativă şi a indicatorilor social-economici, ca oamenii să vadă progrese.

„Aş fi vrut ca în acest an să avem rezultate mai multe, ca proiectele planificate să fie realizate, ca planul de acţiuni adoptat să fi implementat. Dar, din cauza crizei politice, din cauza instabilităţii politice, nu am reuşit să facem acest lucru. Chiar două săptămâni în urmă, în cadrul şedinţei Comisiei parlamentare relaţii externe şi integrare europeană, am audiat-o pe Natalia Gherman, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, şi am constatat că avem foarte multe restanţe. Desigur, ele ar putea fi eliminate, dacă am începe anul viitor cu un Guvern învestit şi ne-am concentra eforturile pe implementarea agendei europene”, a spus parlamentarul.

Valeriu Ghileţchi crede că la ora actuală deznodământul crizei politice se află mai mult în mâinile politicienilor, iar cetăţenii ar putea pune mai multă presiune asupra lor ca să o rezolve. Or, acum există un candidat desemnat la funcţia de premier, Ion Sturza, iar cetăţenii pot cere învestirea unui Guvern cu acesta în frunte, a spus deputatul liberal-democrat.