Raportul Kroll confirmă furtul de la BEM, dar autorii jafului încă rămân nepedepsiţi
0
Raportul Kroll a zguduit opinia publică din Republica Moldova, nu atât prin conţinutul său, cât prin confirmarea informaţiilor de presă care au dezvăluit cu multă vreme în urmă faptul că aproape un miliard de euro a fost scos ilegal din ţară. Raportul Kroll constituie aşadar o confirmare oficială a furtului, însă până la identificarea şi pedepsirea autorilor jafului mai este un drum lung.
După ampla demonstraţie din centrul Chişinăului a Platformei Demnitate şi Adevăr – protest care a cerut printre altele şi publicarea raportului Kroll – preşedintele Parlamentului Andrian Candu a făcut un gest surprinzător: a publicat pe blogul său o copie a documentului. Raportul Kroll este o analiză realizată de compania britanică Kroll asupra situaţiei mai multor bănci de la Chişinău (UniBank, Banca Socială şi Banca de Economii a Moldovei) care riscau să intre în colaps la sfârşitul anului trecut, fiind salvate în ultimă instanţă de o intervenţie a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Autorităţile au susţinut că raportul Kroll este unul confidenţial şi nu poate fi publicat, ceea ce a stârnit nemulţumirea cetăţenilor.
Un conţinut puţin surprinzător
În introducerea raportului Kroll se arată că afirmaţiile conţinute, pe probleme financiare, legale sau regulatorii trebuiesc înţelese ca observaţii generale bazate doar pe experienţa de consultanţă a companiei Kroll şi nu pot fi percepute ca recomandări financiare sau regulatorii. Raportul nu constituie o recomandare, opinie sau aprobare de orice fel pentru nici una dintre tranzacţiile, deciziile sau evaluările (prezentate ).
Firma Kroll nu a efectuat o investigaţie proprie, ci doar a realizat o analiză întinsă pe 84 de pagini în baza informaţiilor furnizate de BNM, astfel că raportul nu a duce foarte multe informaţii noi. În cadrul analizei Kroll nu au fost efectuate investigaţii pentru o verificare independentă a informaţiilor prezentate de BNM, fiind subliniat faptul că mai există şi alte informaţii, potenţial relevante care nu au fost examinate.
Mecanismul jafului
Raportul Kroll dezvăluie mecanismul prin care au fost scoşi banii din Republica Moldova, confirmând dezvăluirile de presă publicate mai înainte. Acelaşi mecanism a fost pus în mişcare pentru golirea conturilor UniBank (UB), Băncii Sociale (BS) şi Băncii de Economii a Moldovei (BEM). De fiecare dată a fost vorba de un grup de firme controlate de omul de afaceri Ilan Shor direct sau prin interpuşi, alături de care au fost implicate persoane fizice din Republica Moldova, Ucraina şi Rusia – la fel, apropiate de Ilan Shor sau parteneri de afaceri ai lui. Aceste grupări de firme şi persoane fizice preluau controlul asupra acţiunilor băncii vizate, după care transferau către firme off-shore sub formă de împrumuturi lichidităţile respectivei bănci. Pentru fiecare astfel de caz, raportul Kroll subliniază faptul că transferurile şi împrumuturile nu aveau scopuri comerciale. Cei care preluau acţiunile băncilor vizate îşi explicau provenienţa fondurilor prin împrumuturi din Marea Britanie, iar banii erau scoşi din Republica Moldova prin Letonia.
Partenerii lui Ilan Shor
Printre cei implicaţi în aceste scheme se numără Aurel Marinescu, partener în afacerile familiei Stati – Stati Holding, Tristan Oil şi ASCOM. Într-un interviu acordat de Ilan Şor acesta menţionează că Gabriel Stati îi este un prieten apropiat şi partener de afaceri în Moldova. Viorel Melnic, un alt partener, este directorul de facto al Dufremol-ului, unul din cei doi operatori duty free ale lui Ilan Shor, fost şef al vămilor în guvernarea comunistă şi actual membru al Partidului Socialiştilor. Cetăţeanca rusă Lilia Pleskachevskaia este impresara cântăreţei Jasmin, actuala soţie a lui Ilan Shor. Printre acţionarii implicaţi în acest caz se mai numără şi Marina Tauber, actuala preşedintă a Federaţiei Moldoveneşti de Tenis.
În cazul BEM a fost implicat ca partener al lui Ilan Shor omul de afaceri Brestecico Alexandru, un apropiat al lui Igor Dodon şi al altor membri ai Partidului Socialiştilor, pe care i-a sprijinit financiar în campania electorală.
Cât s-a furat?
Raportul Kroll nu avansează o cifră totală a banilor dispăruţi din sistemul bancar al Republicii Moldova, susţinând că este nevoie de o investigaţie specială mai aprofundată pentru a fi lămurit acest lucru. Chiar şi aşa, prin adunarea sumelor lipsă din raportul Kroll se poate concluziona că ar fi vorba de 27-30 miliarde lei moldoveneşti, aproximativ 1,5 miliarde dolari.
Banca sociala FOTO varincom.md
Platforma Demnitate şi Adevăr nu este mulţumită doar cu publicarea raportului Kroll
Desecretizarea raportului Kroll nu este o chestie definitorie şi a fost făcută conştiincios, întrucât era clar că nu vor fi publicate numele beneficiarilor jafului de la cele trei bănci, a declarat membrul Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, Vasile Năstase pentru Jurnal.md. Raportul Kroll a fost publicat de finul lui Plahotniuc, Andrian Candu, cel care se bucură de protecţia oligarhilor. „Au apucat prăjina înainte ca Dodon sau altcineva să facă acest lucru”, a menţionat Năstase.
Platforma Civică insistă să fie îndeplinite toate revendicările oamenilor care au participat la protestele din 5 aprilie şi 3 mai, în termen de două săptămâni. În continuare, membrul Platformei DA punctează că preşedintele legislativului ar trebui să propună parlamentarilor demisia procurorului general şi a guvernatorului BNM, iar Guvernul să ceară demisia şefului Centrului Naţional Anticorupţie. „Însă să nu propună pe altcineva în funcţie fără a se consulta cu societatea civilă. Aceste posturi trebuie să fie ocupate de oameni independenţi, care vor pune legea în capul mesei”, a subliniat membrul Platformei Civice.
Vlad Filat este mulţumit cu desecretizarea
Preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, susţine că desecretizarea raportului Kroll a fost o necesitate şi doar aşa pot fi evita suspiciunile şi speculaţiile politice. Într-o postare pe Facebook, Vlad Filat afirmă că „Am solicitat încă de la început publicarea raportului Kroll de către autorităţi, desigur în acord cu agenţia care l-a întocmit, aşa cum o impune de altfel şi contractul. Informarea cetăţenilor o consider un pas clar spre normalitate”. Conform liderului PLDM, următorul pas după desecretizarea raportului este ca instituţiile statului să fie lăsate să îşi facă datoria, cu maximă transparenţă.
Raportul Kroll nu poate fi folosit ca probă la tribunal
Raportul companiei Kroll nu poate fi utilizat ca probă în procesul penal pentru investigaţiile demarate de Procuratura Anticorupţie în cazul furtului de la BEM, Banca Socială şi Unibank, a declarat procurorul anticorupţie, Eduard Harunjen pentru Unimedia.
Procuratura Anticorupţie va utiliza aceast raport în calitate de sursă de informaţie şi „inspiraţie” pentru documentare în cadrul dosarului şi nu poate servi ca probă. „Potrivit art. 93 din Codul de Procedură Penală, elementele pot fi folosite în procesul penal ca probe dacă ele au fost dobândite de organul de urmărire penală sau de altă parte în proces, cu respectarea prevederilor legale. Probele care vin de peste hotarele R.Moldova şi vizează acţiuni sau bunuri din afara ţării pot fi considerate probe în cadrul procesului penal doar atunci când sunt colectate de organele competente ale acelor state şi când ele vin în R.Moldova prin cererea de comisie rogatorie în baza contractelor bilaterale de asistenţă juridică sau în baza convenţiei internaţionale de asistenţă juridică.
În cazul dat, compania Kroll este o companie privată din străinătate şi constatările lor nu cad sub incidenţa acestei norme şi nu pot fi considerate ca probe. ”Doar în baza raportului Kroll nu poate fi condamnată o persoană. Raportul Kroll serveşte pentru procurori o sursă de informare. Informaţiile din raportul Kroll urmează să fie aduse în concordanţă cu legea procesual penală şi de a le aduce la nivelul de probe prin actul de urmărire penală”, a declarat Harunjen.
Totodată, procurorul a menţionat faptul că documentul prezintă o informaţie utilă pentru Banca Naţională a Moldovei, pe motiv că sunt prezentate mai multe constatări cu referire la activitatea celor trei bănci implicate în scheme de spălare de bani.
„Noi nu punem la îndoială şi nu spunem că nu avem încredere în experţii Kroll, dar noi vrem ca aceste costatări a lor să ne servească drept probe, să stea la baza unei hotărâri procesuale. Acest raport serveşte drept sursă de informare pentru BNM ca să vadă unde se află şi cum se gestionează sursele financiare în aceste bănci. Acest raport dă răspuns BNM, noi putem doar să ne informăm din el şi să ne selectăm ceea de ce avem nevoie, dar el nu este un raport făcut pentru organele de anchetă”, a declarat procurorul citat.
Shor analizează raportul Kroll
Raportul companiei Kroll, care a investigat furtul banilor de la Banca de Economii ( BEM) a fost analizat de omul de afaceri Ilan Shor, conform purtătorului de cuvânt al acestuia, Natalia Cheptene, transmite deschide.md. Ea a mai adăugat că Ilan Shor nu a plecat nicăieri şi se află în prezent pe teritoriul Republicii Moldova.
Ilan Shor susţine că situaţia dificilă a băncilor prezentată în raportul Kroll există dinaintea implicării sale.
„În raport se conţin multe fapte despre care noi am vorbit şi anterior: că gaura s-a format înainte de venirea investitorului, iar noi am fost nevoiţi să o acoperim. În pofida tuturor materialelor de presă apărute astăzi, eu sunt în Chişinău. Mulţi doresc ca eu să plec, iar adevărul să nu fie dezvăluit. Dar nu voi proceda aşa şi voi continua să fiu în Moldova până când adevărul nu va fi aflat”, a declarat Ilan Shor pentru Komsomolskaia Pravda.
CITIŢI ŞI:
Împrumuturile lui Petru Lucinschi: 728.600 EURO, 450.000 dolari şi 4,8 milioane lei
Se încarcă comentariile...
