„Prizonier“ în Moldova, cu cetăţenie sovietică

Un bărbat cu paşaport al URSS s-a aflat patru luni în custodie publică la Chişinău, închis într-un centru de plasament, deşi jurisprudenţa CEDO spune că o persoană poate fi reţinută doar dacă prezintă pericol.

În 1992, la puţin timp după colapsul URSS, Anatoli Iablocikin, astăzi de 34 de ani, a plecat împreună cu părinţii săi din Kazahstan şi s-a stabilit în Republica Mordovia a Federaţiei Ruse. După zece ani, cu paşaportul sovietic în buzunar, bărbatul vine în Republica Moldova şi îşi reîncepe aici viaţa.

În paralel a încercat să obţină cetăţenia Moldovei sau a Rusiei. Autorităţile din ambele state i-au spus că nu are temei să o ceară. Aşa că din 2001 nu a mai ieşit din ţară. Între timp, Anatoli Iablocikin şi-a creat o familie în satul Romanovca, raionul Leova, trăind în concubinaj şi având un copil. „În 2006, am fost obligat să achit o amendă şi atât. În 2012 însă judecătorii m-au privat de libertate. Le-am explicat că nu am comis nicio crimă şi că am încercat să devin cetăţean al unui stat", susţine Anatoli Iablocikin.

PRIVAT DE LIBERTATE

În mai 2012, Judecătoria de la Leova decide să-l expulzeze din Moldova, dar nu înainte de a-l plasa în custodie publică pentru două luni, obligându-l să achite şi o amendă de o mie de lei. În iunie, avocatul lui Iablocikin face recurs la Curtea de Apel Cahul, solicitând ca dosarul să fie revizuit. „Dar în loc să fie examinat recursul, bărbatului i-a fost prelungit termenul de plasare în custodie. Astfel, în luna august, aceeaşi instanţă de la Leova îi mai dă 30 de zile. Mai mult, deşi dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Cahul pe 7 iulie, şedinţa a fost fixata abia pentru 25 septembrie", explică avocatul Alexandru Cebănaş.

JURISPRUDENŢA CEDO, IGNORATĂ DE MAGISTRAŢI

Magistraţii au ignorat faptul că jurisprudenţa Înaltei Curţi de la Strasbourg spune că un om poate fi privat de libertate doar dacă, de exemplu, există riscul să nu se prezinte la judecată sau să comită infracţiuni. „Nu poţi priva de libertate o persoană fără motiv. Trebuie să existe riscuri întemeiate. Instanţa nu a motivat în niciun fel plasarea lui în custodie: o sancţiune anterioară sau pericolul social pe care l-ar putea prezenta. Mai mult, el nu poate ieşi din ţară pentru că nu are niciun document valabil", adaugă avocatul.

„M-am condus de legislaţie. Dacă decizia mea a fost anulată de Curtea de Apel Cahul, reiese că am fost de partea statului, nu de partea acestei persoane. Dacă mi-ar fi prezentat documente prin care ar demonstra că locuieşte în concubinaj şi are un copil aici, poate aş fi luat o altă decizie. Cazul lui Iablocikin nu este singurul, am mai avut şi alte dosare de acest fel", recunoaşte magistratul Petru Vacula, de la Judecătoria Leova.

Într-adevăr, Curtea de Apel Cahul a decis eliberarea lui Anatoli Iablocikin abia la sfârşitul lui septembrie, după aproape patru luni de aflare în custodie publică. Juriştii susţin însă că problema asigurării dreptului la libertate rămâne nerezolvată. „Codul Contravenţional permite privarea de libertate pe un termen de până la şase luni a persoanelor care nu pot fi expulzate imediat. De multe ori, judecătorii stabilesc termene fixe, astfel autorităţile se văd obligate să ţină închişi aceşti oameni şi abia la expirarea termenului să-i expulzeze, dacă este posibil. Asta chiar dacă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi practica CEDO a statuat în mai multe cazuri că privarea de libertate a unei persoane trebuie să se bazeze pe existanţa unui risc întemeiat şi probat pe care-l prezintă. În caz contrar, se încalcă dreptul la libertate al persoanei, prevăzut de articolul 5 al CEDO", explică Alexandru Cebănaş.

PROIECTE SALVATOARE

Specialiştii Biroului Migraţie şi Azil susţin că legea cu privire la cetăţenie s-a schimbat de două ori. „Cei rămaşi cu paşapoarte sovietice fie n-au reuşit să-şi facă acte, fie n-au dorit. Acum se lucrează la câteva proiecte care ar rezolva problema", ne-au explicat angajaţii Direcţiei combatere a şederii ilegale a străinilor.

Material publicat cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului operaţional „Îmbunătăţirea respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei în Moldova".