Preşedintele „Uniunii transnistrenilor din Ucraina”: „Rada Populară a Basarabiei este proiectul lui Dmitri Soin”

Oleg Hvoşcevski a luptat în 1992 pe Nistru împotriva autităţilor constituţionale, fapt pe care îl regretă

Ideea creării Uniunii transnistrenilor din Ucraina este a lui Dmitri Soin, cu care Oleg Hvoşcevski s-a cunoscut la Odesa. Dmitri Soin l-ar fi minţit pe Hvoşcevski că este militant proucrainean.

„El a venit la mine şi mi-a cerut bani, 300 de dolari, pentru a înfiinţa această organizaţie. I-am dat banii, dar el nu a făcut nimic, nu a înregistrat nimic oficial. Feciorul acestuia făcea afirmaţii proucrainene, mi-a spus că a fost pe Maidan. Verbal, susţinea cursul european al Ucrainei, apoi mi-am dat seama că el mă minţea”, dezvăluie Oleg Hvoşcevski.

Apoi, Dmitri Soin a plecat la Moscova, după care s-a întors în Ucraina, unde a fost arestat de SBU (Serviciul de securitate). Hvoşcevski afirmă că Dmitri Soin a fost schimbat pe miliari ucraineni, ostatici la ruşi. Între timp, aflase că din această uniune nu făcea parte niciun om real, iar din punct de vedere juridic, uniunea nici nu exista. „Această uniune am înregistrat-o pe numele meu. Din ea fac parte persoane cu viziuni proucrainene, proeuropene care locuiesc atât pe teritoriul Transnistriei nerecunoscute, cât şi transnistreni din Ucraina”, spune Hvoşcevski.

Soin, dirijorul de la Moscova

Presa ucraineană scria în aprilie că aşa-numita Radă Populară a Basarabiei a fost înfiinţată de către Dmitri Zatuliveter, despre care se spunea că este preşedintele Uniunii transnistrenilor din Ucraina. Hvoşcevski dezminte această informaţie. „Dmitri Zatuliveter este o făcătură a lui Soin. El nu a avut niciodată vreo legătură cu Uniunea transnistrenilor. Acest om există, dar cred că e unul din amicii lui Soin care a primit nişte bani. Toate acestea au fost puse la cale de Soin, el a născocit o stemă. La mascarada aceasta s-a alăturat şi Andrei Safonov care a ţinut un discurs prin video chat. Au fost implicaţi şi oameni plătiţi, care chipurile se ocupau de problemele „radei”. Primul care a postat informaţia despre radă a fost portalul lui Soin, tiras.ru, apoi a fost preluată de presa ucraineană - la început de dumskaya.net, după care şi alte portaluri”. Prin implicarea Uniunii transnistrenilor, Soin ar fi urmărit discreditarea acestei organizaţii şi a imaginii lui Oleg Hvoşcevski, binecunoscut militant proucrainean din Odesa.

Prorîvov de la „Prorîv”

Oleg Hvoşcevski este convins că Rada Populară a Basarabiei este proiectul lui Soin din simplul motiv că operatorul care a filmat conferinţa de constituire a aşa-zisei rade este omul lui Soin. „Pe acest operator eu îl angajam uneori pentru filmuleţele mele. El a venit apoi la mine şi mi-a spus că este curtat de SBU. I-am replicat că n-are ce căuta la conferinţe dubioase şi să filmeze separatişti. Apoi, în informaţia postată pe site-urile lui Soin, apare unul cu numele Prorîvov, dar „Prorîv” este partidul lui Soin”.

Transnistria, tărâm european

Scopul Uniunii transnistrenilor din Ucraina este ca Transnistria să aleagă calea europeană. Totodată, pentru Uniune nu contează dacă această cale va fi urmată în componenţa Republicii Moldova sau în componenţa Ucrainei. Mai mult, Kremlinul ar folosi Găgăuzia şi Transnistria pentru a trage Moldova spre Rusia. „Dacă acum Transnistria va intra de facto în Republica Moldova, pentru că, de jure, e parte a acesteia, Moldova ar putea să se reorienteze spre vectorul eurasiatic. Pentru noi nu este principial, din ce stat va face parte Transnistria, pentru că în Europa, în curând, nu vor fi graniţe”.

Potrivit lui Hvoşcevski, Transnistria întâmpină grave probleme economice din cauza corupţiei instituite de Evgheni Şevciuk. În rezultat, sunt reţinute salariile sau reduse cu 30%. În Transnistria, toţi îşi dau seama de acest lucru, de la bătrâni până la copii, dar se tem să vorbească despre asta. „Şevciuk a avut nevoie de 100 de milioane de dolari pentru a cumpăra 50% din acţiunile uzinei metalurgice din Râbniţa, bani pe care i-a luat din bugetul Transnistriei”.

Regretul lui Hvoşcevski

În 1992, Oleg Hvoşcevski a luat kalaşnikovul în mâini şi a plecat la Tighina pentru a lupta contra autorităţilor constituţionale. „Acum, îmi dau seama că am fost prostit. Acum, televiziunea rusă vorbeşte despre fasciştii ucraineni, atunci însă erau fasciştii români. Am avut 20 de ani, băieţii ucraineni au fost toţi tineri. În mass-media a apărut o informaţie precum că fasciştii români au deschis focul asupra absolvenţilor. Anume din cauza acestei informaţii foarte mulţi oameni au mers să apere nişte şcolari inexistenţi, la fel cum astăzi se duc să apere «băieţeii răstigniţi în Lugansk»”.

Uniunea transnistrenilor are un program pentru aşa-numitele alegeri parlamentare din Transnistria care vor avea loc în decembrie curent. „Candidaţii noştri vor aduce în Transnistria produse alimentare ieftine şi le vor vinde la un preţ foarte mic. Pe copiii din Transnistria îi vom duce la mare în regiunea Odesa. Când oamenii vor vedea cine-i ajută cu adevărat, opinia lor se va schimba foarte rapid”.

Uniunea transnistrenilor din Ucraina a fost înfiinţată în 2015. Din Uniune fac parte 87 de persoane. Scopul declarat al nostru este participarea la „alegerile parlamentare din Transnistria”. Vom promova ideile proeuropene în sovietul suprem de la Tiraspol.

În luna aprilie, presa scria că Rada Populară a Basarabiei este alcătuită din 21 de membri, conduşi de Dmitri Zatuliveter. Pagină de internet a acestui organ este  rada-bessarabia.org, al cărui domeniu este înregistrat şi găzduit la Moscova. Stema Radei Populare a Basarabiei este alcătuită dintr-o ancoră şi un ciorchine de struguri, reprezentând ţinutul maritim al Odesei şi viţa de vie din Basarabia, deşi nu este clar dacă organizaţia are în vedere Basarabia de sud din Ucraina sau şi Republica Moldova. Deviza noii organizaţii este „Voinţă şi muncă”. 

Dmitri Soin, „deputat“ în sovietul suprem de la Tiraspol, lider al mişcării de opoziţie „Prorîv”, fost ofiţer KGB, căutat de Interpol pentru mai multe omoruri şi suspectat de trafic de focoase nucleare, a fost reţinut la Kiev, la solicitarea autorităţilor Republicii Moldova, în august 2014. Apoi acesta a reuşit să evadeze la Moscova.